Editura Evenimentul si Capital

Le cerea steliştilor să nu vină la naţională

a10f17a41433a8fe8f3473a81d0dfd24
Autor: | | 7 Comentarii | 0 Vizualizari

Un nou episod al discuţiei pe teme fotbalistice purtate de Ceauşescu şi de ceilalţi capi comunişti pe 12 mai 1953.

Abuzurile comise de Armată şi Miliţie în sport îi alarmau, în mai 1953, până şi pe conducătorii Partidului Comunist, care discutau problema la cel mai înalt nivel. În cel de-al treilea capitol extras din stenograma unei şedinţe a Partidului Muncitoresc Român (PMR), din mai 1953, „Evenimentul zilei“ şi grupul de investigaţii „Miliţia Spirituală“ continuă azi dezvăluirile despre modul în care fotbalul era mutilat de orgoliile liderilor comunişti. Membrii Secţiei Propagandă şi Agitaţie din cadrul Comitetului Central al PMR, printre care preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, Manole Bodnăraş, ministrul comerţului exterior (Alexandru Bârlădeanu) şi Miron Constantinescu, secretar al Comitetului Central, erau îngrijoraţi că echipelor de fotbal le lipsea „o atitudine de patriotism socialist în sport“. Conducătorii partidului care struneau echipele de fotbal militare - Nicolae Ceauşescu (pe atunci ministru adjunct al forţelor armate, responsabil de CCA - actuala Steaua), Corneliu Mănescu (şef al Diviziei Politice Superioare a Armatei), Ion Balaş (responsabil cu echipa Dinamo) - primeau mustrări pentru „atitudinea de trădare a intereselor naţionale în sport“. „Evenimentul zilei“ v-a prezentat în episoadele anterioare modul în care conducătorii ţării puneau la cale viitorul fotbalului românesc şi discutau făţiş despre presiunile la care se pretau cluburile departamentale. În ediţia de ieri, publicaţia noastră a detaliat războiul de culise dintre ofiţerii Armatei şi cei ai Miliţiei, pentru ca echipele de sub tutela lor - CCA şi Dinamo - să iasă învingătoare. Publicăm astăzi un nou fragment din stenograma şedinţei din mai 1953, pentru a descoperi că şefii de la CCA şi Dinamo „făceau mahalagisme“, „terorizau arbitrii“, „erau orbiţi de patimă“ şi nu îi lăsau pe sportivi la loturile naţionale. Lucruri pe care le putem descoperi în comportamentul conducătorilor de la Steaua şi Dinamo inclusiv în zilele noastre! DOSAR 60/1953 Nicolae Ceauşescu le cerea steliştilor să nu se prezinte la loturile naţionale (...) Tov. Manole Bodnăraş: Dinamo şi CCA nu numai că nu vor să crească cadre tinere, dar şi pe cele pe care le au nu le îngrijesc. De exemplu, CCA are un jucător tânăr şi talentat, Karikaş, pe care CCFS vrea să-l formeze ca înaintaş centru pentru echipa reprezentativă. CCA l-a luat pe Karikaş şi l-a trimis la Câmpulung Moldovenesc. Aici s-a ridicat un alt centru înaintaş, Alexandrescu, şi Karikaş este folosit ca umplutură, joacă pe toate posturile. Karikaş acum are o întindere de muşchi şi are nevoie de tratament medical. În loc să-l îngrijească, Casa Armatei îl foloseşte în jocuri şi pentru a putea juca înainte de meci îi face injecţii cu novocaină. Aceeaşi situaţie există şi cu Zavoda II şi alţii. Manole Bodnăraş, membru al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie: "CCA şi Dinamo n-au încredere în Comisia Centrală de Fotbal, nu se supun hotărârilor şi fac mahalagisme." CCFS a hotărât ca Karikaş să meargă la medic şi i s-au recomandat 15 zile de odihnă activă şi tratament medical. Înaintea unui meci, colonelul-comandant al Casei Armatei Câmpulung l-a scos pe Karikaş din tratament şi l-a pus să joace, spunând că el nu ţine cont de recomandările medicale. O asemenea purtare duce la distrugerea cadrelor tinere. „Sportivilor li se face educaţie antipopulară“ Din partea CCA nu există o atitudine de patriotism socialist în sport. Eu afirm că din partea conducerii CCA există o atitudine de trădare a intereselor naţionale în sport. De exemplu: conducerea CCA a cerut ciclistului Şandru şi unor schiori să nu lupte peste hotare deoarece mănâncă pâine de la CCA şi să se păstreze în formă pentru performanţe la club. Manole Bodnăraş, membru al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie: "Arbitrii sunt terorizaţi pur şi simplu de către ofiţerii de la CCA şi Dinamo. Ofiţerii stau pe marginea terenului şi îi înjură pe arbitri ca la uşa cortului. Arbitrii se tem să mai arbitreze jocuri ale echipelor militare şi refuză să mai facă această muncă." La CCA nu se face o educaţie politică, partinică, sportivilor. La o şedinţă a fotbaliştilor de la CCA, jucătorii au spus faţă de mine şi de generalul Mănescu: „Noi avem de luptat împotriva arbitrilor şi a 40.000 de spectatori“. Generalul Mănescu nu a luat atitudine împotriva acestei afirmaţii. Aceasta înseamnă că li se face o educaţie antipopulară. Un alt exemplu este un articol apărut în „Apărarea Patriei“, în care se face analiza sportivă şi se încheie cu un îndemn adresat sportivilor militari, cerându-le să lupte deoarece se bucură de încrederea militarilor. Consider că nu este just ca ei să fie educaţi să se bucure numai de încrederea militarilor, ci să se bucure de încrederea maselor largi ale oamenilor muncii. O altă problemă. Arbitrii sunt terorizaţi pur şi simplu de către ofiţerii de la CCA şi Dinamo. Ofiţerii stau pe marginea terenului şi îi înjură pe arbitri ca la uşa cortului. Arbitrii se tem să mai arbitreze jocuri ale echipelor militare şi refuză să mai facă această muncă deşi în rândurile lor se găsesc oameni cinstiţi, muncitori educaţi de partid. Alexandru Bârlădeanu, membru al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie: "Jucătorii de la CCA şi Dinamo se înjură şi se lovesc pe teren, iar ofiţerii se bat în tribune. CCFS şi Comisia Centrală de Fotbal nu pot forma acum o echipă reprezentativă de teamă că jucătorii se vor certa între ei. (...) La ultimul meci, un colonel înjura în gura mare Armata şi pe arbitri!" La grupările sindicale nu se manifestă o asemenea atitudine, ele nu fac greutăţi CCFS-ului. Au şi ele lipsuri, dar de altă natură. Dinamo şi CCA nu au încredere în CCFS şi în Comisia Centrală de Fotbal, nu se supun hotărârilor, le discută şi fac mahalagisme. Se angajează să lupte pentru lichidarea lipsurilor, pentru introducerea justă a liniei partidului în sport. „Jucătorii de la CCA şi Dinamo se înjură în teren, iar ofiţerii se bat în tribune“ Tov. Bârlădeanu: Conducerile departamentale, CCA şi Dinamo, sunt orbite de patima de club. În documentele oficiale trimise de Dinamo Comisiei Centrale de Fotbal se afirmă că CCA cumpără arbitrii. La rândul său, CCA, respectiv tov. Ceauşescu şi Mănescu spun că Dinamo cumpără arbitrii. Până acum, nici unul însă nu a dovedit că există asemenea fapte, ci sunt numai afirmaţii menite să discrediteze gruparea cealaltă. Alexandru Bârlădeanu membru al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie: "CCA şi Dinamo sunt orbite de patima de club. În documentele oficiale trimise de Dinamo Comisiei Centrale de Fotbal se afirmă că CCA cumpără arbitrii. La rândul său, CCA, respectiv tov. Ceauşescu şi Mănescu spun că Dinamo cumpără arbitrii." Tov. Miron Constantinescu: Aceasta este o insultă adusă politicii partidului nostru în sport! Tov. Bârlădeanu: Între echipele militare există duşmănie în adevăratul înţeles al cuvântului. Întrecerea sportivă a fost înlocuită cu dorinţa oarbă de a câştiga cu orice preţ. De aceea se folosesc mijloace nepermise. Jucătorii de la CCA şi Dinamo se înjură şi se lovesc pe teren, iar ofiţerii se bat în tribune. CCFS şi Comisia Centrală de Fotbal nu pot forma acum o echipă reprezentativă în care trebuie să intre jucători de la CCA şi Dinamo de teamă că jucătorii se vor certa între ei, echipa nu se va suda şi nu vor lupta pentru culorile republicii. În legătură cu situaţia de pe stadioane, eu pot să spun că este greşită afirmaţia că duşmanul antrenează masa împotriva Armatei. Duşmanul nu are nevoie să lucreze deoarece conducerile celor două grupări lucrează pentru el. La ultimul meci, în tribuna semioficială, un colonel înjura în gura mare Armata şi pe arbitri! (...) Va urma 3 titluri de campioană a României a obţinut CCA în intervalul 1950-1954, când Nicolae Ceauşescu, în calitate de şef al Armatei, a răspuns de clubul „militar“ EPISOD CCA, salvare de la retrogradare „la fotografie“ în 1948! Steaua a fost încă de la începuturile existenţei sale o echipă cu „lipici“ la forurile conducătoare ale fotbalului românesc. Formaţia „militară“ a avut cel mai dificil hop din întreaga existenţă la finalul primului sezon, în 1948. Steaua se numea atunci, în primul an de viaţă, ASA (Asociaţia Sportivă Armata) şi a rămas în Divizia A graţie unei fotografii! ASA a evitat retrogradarea directă după ce a smuls în ultima etapă un 2-2 eroic contra celor de la Unirea Tricolor (una dintre echipele de tradiţie, care avea să fuzioneze cu Ciocanul pentru a da naştere celui de-al doilea club departamental, Dinamo). Echipele care au terminat campionatul pe poziţiile 11-14, plus cele patru câştigătoare ale seriilor din Divizia B, au susţinut un turneu de baraj. Primele patru rămâneau în A, celelalte patru retrogradau în B. La finalul turneului de baraj, ASA s-a situat pe poziţia a cincea, cu şapte puncte, la un punct în spatele celor de la FC Ploieşti (care se salvau). Dar revista „Stadion“ a publicat o fotografie care a arătat că, în timpul meciului Politehnica Timişoara - FC Ploieşti, scor 2-3, bănăţenii marcaseră un gol valabil la scorul de 2-1! Pe baza acelei fotografii, conducerea „militarilor“ a depus o contestaţie, iar meciul cu pricina s-a rejucat la Craiova. Poli Timişoara - FC Ploieşti s-a terminat la egalitate, scor 1-1, rezultat care a propulsat ASA pe locul patru şi i-a asigurat continuitatea în prima divizie, în dauna celor de la FC Ploieşti. La trei ani după ce a scăpat ca prin urechile acului de retrogradare, echipa (care îşi schimbase între timp denumirea în CCA) obţinea primul titlu... VEZI ŞI: Ceauşescu, primul blatist al ţării Securitatea i-a ameninţat că le arestează părinţii

Ecaterina Andronescu, SCHIMBARE majora la Educatie! Toti elevii vor fi AFECTATI

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI