Jurnaliștii de la luju.ro arată că „era imposibil să fii procuror pe vremea lui Ceaușescu fără să ai carnet de membru al Partidului Comunist, iar fără avizul Securității Statului nu puteai deține nicio funcție de conducere”.

„Membrii organelor de stat alese, precum si personalul unitatilor socialiste… vor depune la investirea lor in functiile care le sunt incredintate, un juramant de credinta si devotament fata de patrie si statul socialist, Republica Socialista Romania… Juramantul constituie angajamentul solemn… al celor care il depun, de a infaptui politica partidului si statului, de a indeplini cu intreaga raspundere atributiile incredintate, de a apara oranduirea socialista, de a asigura infaptuirea legalitatii si ordinii de drept socialiste.

Art. 3 – Jurmantul are urmatorul cuprins:

'Eu…Jur sa servesc cu devotament Republica Socialista Romania, poporul roman, sa pun intreaga mea capacitate de munca in slujba infaptuirii politicii interne si externe a partidului si statului, sa aduc la indeplinire, cu intreaga raspundere, atributiile care imi sint incredintate, sa actionez neclintit pentru intarirea si dezvoltarea oranduirii noastre socialiste, pentru apararea patriei, a suveranitatii, independentei si integritatii tarii. Jur sa respect Constitutia Republicii Socialiste Romania si legile tari, sa pastrez cu strictete secretul de stat, sa apar proprietatea socialista, sa actionez potrivit principiilor democratismului socialist, ale eticii si echitatii socialiste'.

Articolul 4

Juramantul se depune oral. Dupa prestarea juramantului, textul juramantului se semneaza, pentru atestare, de catre persoana in fata careia a fost depus. In cazul in care juramantul se semneaza, pentru atestare, de catre persoana care rezideaza lucrarile acestui organ.”, se arată în Legea nr. 1 din 1975 cu privire la depunerea jurământului de credință și devotament față de Republica Socialistă România.

Conform unor documente ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) publicate de Lumea Justiției, procurorul Augustin Lazăr a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iuliul Filip, deși acesta îndepliniste fracția din pedeapsă care îi permitea eliberarea condiționată.

Conform documentului obținut de EVZ, disidentul  executase peste 1.300 de zile de închisoare din pedeapsa la care fusese condamnat în decembrie 1981, atunci când a ajuns în fața unei comisii de eliberarea condiționată de la Penitenciarul Aiud.

În urma dezvăluirilor, Asociația „21 Decembrie 1989” a cerut demisia lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general al României.

„În urma dezvăluirilor din media din 31.03.2019, Asociaţia „ 21 Decembrie 1989 ” solicită imperativ demisia Procurorului General Augustin Lazăr. Totodată solicităm ca Augustin Lazăr să prezinte scuze public Preşedintelui României, Domnului Klaus Iohannis şi tuturor românilor", se arată într-o informare a Consiliului Director al Asociaţiei „ 21 Decembrie 1989”, se arată într-un comunicat de presă postat pe pagina de Facebook a Asociației.

 

Te-ar putea interesa și: