Politica
Kremlinul amenință, UE reacționează. Orice presiune asupra Republicii Moldova este inacceptabilă
vot Uniunea Europeana / sursa foto:
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Uniunea Europeană a reacționat ferm la noile declarații venite de la Moscova privind regiunea transnistreană, respingând categoric orice amenințare la adresa Republicii Moldova. Într-un context regional tensionat, marcat de intensificarea presiunilor și a acțiunilor hibride atribuite Federației Ruse, Bruxellesul reafirmă că susținerea pentru Chișinău rămâne neclintită.
Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, ca reacție la afirmațiile secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu. Oficialul rus a avertizat recent că Moscova va lua „măsurile necesare” pentru a-și proteja cetățenii din regiunea transnistreană.
Anitta Hipper a subliniat că Uniunea Europeană susține fără echivoc Republica Moldova și continuă să pledeze pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean.
„Poziția noastră este foarte clară. Susținem o rezolvare pașnică a conflictului transnistrean și suntem pe deplin alături de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a declarat oficialul european.
Sursă foto: Arhiva EvZ
Moscova acuză Chișinăul și UE
Declarațiile Bruxellesului vin după ce Serghei Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană că ar urmări retragerea contingentului militar rus din regiunea transnistreană.
Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar putea afecta stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni. În același timp, oficialul rus a sugerat că Federația Rusă este pregătită să intervină pentru a-și proteja cetățenii aflați în stânga Nistrului.
Uniunea Europeană a reiterat că va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea instituțiilor sale democratice, a securității și a rezilienței în fața amenințărilor externe.
În declarația oficială se menționează că blocul comunitar rămâne angajat în susținerea stabilității țării, în special în contextul atacurilor hibride și al tentativelor de destabilizare atribuite Rusiei.
Aceste acțiuni, potrivit oficialilor europeni, vizează direct instituțiile democratice ale Republicii Moldova și reprezintă o amenințare serioasă nu doar pentru Chișinău, ci și pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Sancțiunile UE, prelungite până în 2027
În paralel, Consiliul Uniunii Europene a decis recent să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților implicate în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
Sancțiunile vizează în prezent 23 de persoane și cinci entități juridice considerate responsabile pentru subminarea sau amenințarea suveranității, independenței și stabilității statului moldovean.
Printre persoanele incluse pe lista sancțiunilor europene se numără Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Evghenia Guțul.
Acestea sunt acuzate de implicare în activități care au contribuit la destabilizarea Republicii Moldova, inclusiv prin acțiuni de influență politică, finanțare ilegală și subminarea proceselor democratice.
Sursa foto: Moldova 1
Ce presupun măsurile restrictive
Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană includ înghețarea activelor deținute pe teritoriul statelor membre, interdicția de intrare sau tranzit în Uniunea Europeană, precum și interzicerea furnizării de fonduri sau resurse economice către persoanele și entitățile vizate.
Aceste măsuri sunt menite să limiteze capacitatea actorilor sancționați de a continua activitățile considerate ostile intereselor Republicii Moldova.
Regimul de sancțiuni a fost instituit pentru prima dată în aprilie 2023, la solicitarea autorităților de la Chișinău.
Acesta oferă Uniunii Europene instrumentele necesare pentru a sancționa persoanele și organizațiile implicate în acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea, independența, democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea Republicii Moldova.
