Nordul noului stat va fi sub controlul populaţiei sârbe încă mulţi ani.
La o lună după proclamarea independenţ ei, fosta provincie sârbă Kosovo, aflată sub presiunile secesioniste ale minorităţii sârbe, se confruntă cu noi violenţe care riscă să compromită eforturile comunităţii internaţionale de punere pe picioare a noului stat, scrie AFP.
Analistul kosovar albanez Azem Vlassi este de părere că noile cuvintecheie care ar trebui să ocupe minţile conaţionalilor săi trebuie să fie „reforme, dezvoltare, luptă împotriva corupţiei“, în condiţiile în care euforia independenţ ei începe să se risipească. O altă problemă importantă este rata extrem de mare a şomajului - aproape jumătate din populaţia de două milioane.
Peste toate aceste dificultăţi, situaţia din nord, unde sârbii majoritari deţin controlul, devine tot mai instabilă, iar populaţia locală sfidează deschis autorităţile kosovare. În fiecare zi, în Mitroviţa, sute de persoane manifestează împotriva independenţei Kosovo pe podul de peste Ibar. Sârbii de aici contestă autorităţile internaţionale din Kosovo şi au ocupat acum câteva zile un tribunal ONU. Recunoaşterea „a îngheţat“ În opinia lui Vlassi, aceste „acte de provocare“ erau de aşteptat, s-au produs „la nivelul prevăzut“, iar intensitatea lor „se va diminua“. Dar încăpăţânarea sârbilor îngreunează masiv misiunea civilă a UE, care ar trebui să o înlocuiască pe cea a ONU.
„UE şi autorităţile din Kosovo nu vor fi acceptate în nord, care va rămâne separat timp de patru sau cinci ani“, prezice Vlassi. Nici procesul recunoaşterii independenţei noului stat nu progresează în ritmul dorit de Priştina. Până pe 7 martie, 17 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au recunoscut noul stat, în timp ce alte 10 au respins sau au rezerve faţă de proclamarea unilaterală a independenţei fostei provincii sârbe. În ultimele zece zile niciun alt stat nu a mai anunţat recunoaşterea Kosovo. RĂZBOIUL ETICHETELOR
Dificultăţi comerciale între Belgrad şi Priştina Disensiunile politice puternice între Serbia şi Kosovo se reflectă puternic şi în schimburile economice dintre cele două părţi, care au scăzut la jumătate în mai puţin de o lună.
Belgradul doreşte ca etichetele multor produse comercializate sau fabricate în Kosovo să se refere la acest teritoriu ca la o parte a Serbiei, invocând constituţia sârbă şi legislaţia care interzice „publicitatea mascată“. Kosovo, pe de altă parte, insistă că toate produsele vândute pe teritoriul său trebuie să conţină detalii personalizate pentru „Republica Kosovo“.
Recomandările noastre
