Radovan Karadjici a fost protejat de Statele Unite până în anul 2000, când a încălcat un acord potrivit căruia trebuia să se retragă din viaţa publică pentru a nu fi deferit justiţiei internaţionale, a dezvăluit cotidianului sârb "Blic" o "sursă bine informată din serviciile de informaţii americane".
Din cauza acordului respectiv, încheiat cu CIA, Karadjici nu putea fi arestat nici de serviciile secrete occidentale, precum cele franceze şi britanice. Acum aproape opt ani, în preajma alegerilor generale din Bosnia, agenţii CIA au aflat că Radovan Karadjici încă mai conducea SDS, formaţiunea naţionalistă sârbă pe care o înfiinţase la începutul anilor ’90, şi a decis să pună capăt „protecţiei informale“ de care beneficia fostul lider politic al sârbilor bosniaci, relatează AFP. Sursa citată de „Blic“ nu a putut confirma existenţa unei înţelegeri scrise între Karadjici şi emisarul american Richard Holbrooke, unul dintre artizanii Acordului de la Dayton, din 1995. Holbrooke ar fi admis însă că lui Radovan Karadjici i-au fost oferite „garanţii verbale la cel mai înalt nivel“ american, a susţinut sursa. Aceste dezvăluiri vin după ce purtătorul de cuvânt al fostului procuror TPI Carla del Ponte, Florence Hartman, a declarat că, în 1997, militarii NATO desfăşuraţi în Bosnia nu au făcut nimic pentru a-l aresta pe Radovan Karadjici, care locuia la Pale. „Trecea prin faţa ochilor lor pentru a merge la biroul din vila sa“, a spus Hartman. Miloşevici nu a semnat „deal-ul“ Potrivit fostului lider sârb bosniac, înţelegerea cu Richard Holbrooke a fost încheiată în iunie 1996 şi trimisă fostului preşedinte sârb, Slobodan Miloşevici, însă acesta nu a semnat-o. „El mi-a spus: «Radovan, de ce ai nevoie de semnături când cele mai mari puteri mondiale îşi oferă garanţii?»“, a povestit Karadjici, care a compărut pentru prima oară în faţa TPI joia trecută. „Angajamentul meu era de a mă retrage din viaţa publică, chiar din viaţa literară. În schimb, Statele Unite îşi îndeplineau obligaţiile lor“, a adăugat acesta. ANGAJAMENT
Prima reacţie a lui Tadici
Serbia va continua să coopereze cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, a declarat, ieri, preşedintele Boris Tadici, adăugând că nu este necesară exercitarea unei „presiuni suplimentare“ asupra ţării sale. „Astăzi, nimeni nu poate spune că Serbia nu este dispusă să aresteze persoanele inculpate“ de TPI şi să îşi demonstreze „deplina disponibilitate de a coopera“ cu această instanţă, a declarat Tadici, cu prilejul primei sale intervenţii publice de la arestarea lui Radovan Karadjici, fără a se referi explicit la acesta. „Nimeni nu poate spune că Serbia nu respectă legea internaţională“, a adăugat liderul de la Belgrad .
Recomandările noastre
