Problema finanțărilor din PNRR redevine una din problemele pe care Guvernul este obligat să le rezolve. Prin prisma faptului că și-a luat acest angajament în fața Comisiei Europene, iar Bruxelles ne dă bani în funcție de jaloanele îndeplinite. 

Numai reprezintă pentru nimeni un secret că executivul european a lansat un avertisment la adresa guvernanților cum că ținta deficitului din PIB asumat pentru tot anul în curs va fi depășit la finalul lunii august.

Motivul: scutiri fiscale și beneficii sub formă de vouchere sau ajutoare sociale. Pentru a vă face o idee ținta asumată pentru tot anul 2023 este de 4,4%.

Numai reprezintă pentru nimeni un secret că executivul european a lansat un avertisment la adresa guvernanților cum că ținta deficitului din PIB asumat pentru tot anul în curs va fi depășit la finalul lunii august.

Motivul: scutiri fiscale și beneficii sub formă de vouchere sau ajutoare sociale. Pentru a vă face o idee ținta asumată pentru tot anul 2023 este de 4,4%.

Avertismentul Comisiei Europene și banii din PNRR

În luna martie procentul deficitului din PIB a fost de 1,4%, după care în mai, odată cu greva profesorilor deficitul a ajuns la 2,3%.  Au urmat tranșele din programul Sprijin pentru România, ajutorul pentru lemne. Toate aceste beneficii sociale au pus presiune asupra bugetului.

Acum Guvenul este obligat să reducă din cheltuieli. În caz contrar România își poate lua la revedere de la cca. 18 miliarde de euro, iar timpul curge în defavoarea noastră. Nu demult Marcel Ciolacu a precizat că Executivul European ar vrea să încheie negocierile cu România, la acest capitol, cel mai târziu în luna octombrie.

Aparte de cele menționate anterior, fostul ministrul al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș a declarat următoarele „ Dacă ar fi să aplicăm tot ce e în PNRR vom avea o problemă". A subliniat actualul ministru al Finanțelor. De fatp, Boloș a încercat să spună că Guvernul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a nu afecta mediul de afaceri și populația vulnerabilă din România.

Măsurile plămădite de Guvern pentru reducerea deficitului din PIB

Cea din urmă categorie nu este deloc de neglijat. Numărul românilor care se confruntă sau sunt în pragul sărăciei este de ordinul milioanelor. Beneficiază de programul Sprijin pentru România aproximativ 2,5 milioane de persoane.

Cât despre măsurile concrete pe care Palatul Victoria le-a pregătit, liberalul Boloș a explicat că sunt trei direcții de acțiune. Și anume, reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și ajustarea fiscală sau planul de austeritate. La capitolul evaziune ”stăm bine” , economia subterană reprezintă cam 30% din PIB-ul țării, și este o cifră constantă în ultimele trei decenii.

"Sunt cele trei categorii principale de măsuri, cele referitoare la reducerea cheltuielilor publice, la combaterea evaziunii fiscale și cea de-a treia măsură este cea privind ajustarea fiscală sau măsurile fiscal-bugetare, cum sunt ele cunoscute. Acestea sunt pregătite pentru a se stabili momentul la care Guvernul, prin asumarea răspunderii, se va prezenta în fața Parlamentului", a spus ministrul Finanţelor, Marcel Boloș la Antena 3 CNN.

Măsurile propuse de Boloș pentru deblocarea banilor din PNRR

Boloș, chestionat dacă există posibilitatea ca Executivul European să impună României altceva decât ce și-a asumat Guvernul de la București, ministrul liberal, a precizat următoarele

„Niciodată Comisia nu va cere decât ceea ce noi ne-am angajat. Dacă noi am pune în aplicare toate angajamentele de acolo (n.r din PNRR) pentru populație și pentru mediul de afaceri ar fi o problemă. Și noi am încercat prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare tocmai să protejăm populația și mediul de afaceri. Acesta a fost obiectivul. Aici, problema pe fond vizavi de angajamentele existente în PNRR este clar că acestea sunt consistente.

Avem eșalonul 207 și trimestrul I 2023 și că este obiectul cererii de plată numărul patru pe care o avem de depus. Când va fi depusă cererea de plată numărul patru, atunci probabil se va relua discuția asupra acestui subiect. Până atunci, noi am încercat să gândim un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să protejeze populația și mediul de afaceri, să adăugăm măsurile de reducere a cheltuielilor publice și cele de combatere a evaziunii fiscale, să vedem ce impact bugetar vom avea după aplicarea acestor măsuri ca să protejăm. Depinde foarte mult de felul în care ne respectăm angajamentele asumate", a conchis ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.