„Cred că pentru ţările din Europa de Vest a fost important să nu existe ţări care blochează anumite proiecte, iar pentru noi, ţările din Est, a fost important să nu existe proiecte la care nu avem acces, a explicat Iohannis.

Apărare colectivă

Cei doi oficiali au discutat și despre relațiile bilaterale româno-germane, președinția română a Consiliului UE, Brexit, apărarea europeană, Articolul 5 al NATO, relația UE-SUA etc.

Merkel a declarat că europenii vor să fie mai activi, integraţi în NATO, dar cu soluţii politice, pentru că soluţii militare sunt ultimul argument. „Sigur, există şi discuţii controversate cu SUA, de exemplu denunţarea Acordului privind schimbările climatice. Şi aici ne vom exprima foarte limpede poziţia în Consiliu, este foarte necesar acest lucru, mai ales când există păreri diferite”, a subliniat ea.

Relaţia dintre UE şi SUA trebuie să fie una foarte bună, a fost de părere preşedintele Iohannis. „Am mai spus-o și o repet: nu este cazul să optăm între NATO și UE sau să optăm între UE și SUA. Așa ceva este imposibil și, de fapt, nu este dorit de nimeni”, a explicat Iohannis.

El a afirmat că relația transatlantică nu este o opțiune politică sau diplomatică, ci stă la baza „civilizației noastre de tip democratic și trebuie păstrată foarte, foarte bine (…) fiindcă Europa are nevoie de America şi invers”