Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a exprimat câteva opinii după ce Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care interzice organizațiile, simbolurile și acțiunile cu caracter xenofob, precum și promovarea persoanelor responsabile de genocid împotriva umanității și a crimei de război.

Ioan-Aurel Pop: Nu cred că istoricii trebuie să judece

Mai trebuie menționat faptul că pe lângă organizațiile de natură fascistă, rasistă sau xenofobă, vor fi interzise și cele legionare. Persoanele care sunt implicate în astfel de mișcări pot primi pedepse cu închisoarea de la 3 la 10 ani, potrivit noului proiect de lege adoptat în Parlamentul României.

Ioan-Aurel Pop a fost întrebat de jurnaliștii de la Impact.ro. ce mesaj ar transmite, în calitate de istoric, legiuitorilor români contemporani și instanțelor de judecată care ar putea reevalua personalitățile culturii românești ce au fost condamnate și cenzurate în perioada comunistă.

„Eu sunt dintre oamenii care nu cred că istoricii trebuie să judece. Menirea principală a istoricului este aceea de a reconstitui faptele, întâmplările, procesele trecutului, atât cât se poate, cu forțele noastre omenești. Aceste realități ale trecutului sunt, de fapt, viața oamenilor, cu bunele și cu relele sale”, a explicat Ioan-Aurel Pop.

Președintele Academiei: Istoricul este tentat să emită și judecăți de valoare

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, afirmă că, de cele mai multe ori, istoricii formulează judecăți de valoare, evaluând trecutul într-un mod similar cu cel al magistraților. Aceasta este o abordare totală nepotrivită, deoarece societatea civilă „nu ar trebui să judece”.

„Firește, istoricul este tentat și câteodată obligat să emită și judecăți de valoare. Cu alte cuvinte, „judecă”, totuși, trecutul, dar nu cu metodele magistraților. Nici societatea civilă nu trebuie să judece.

Iar justiția nu poate stabili niciodată care creații intelectuale merită prețuirea publicului și care nu. Autorul poate să fie deținut, poate să fie pus în fiare și să aibă în cap și pe buze opere nemuritoare. Asta nu înseamnă că pentru faptele penale oamenii nu trebuie să fie pedepsiți”, a mai subliniat președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop: Greșeala morală nu este totuna cu cea penală

Ioan-Aurel Pop susține că nu ar trebui ca legea să pedepsească atitudinile de natură morală. Președintele Academiei Române consideră că greșelile morale sunt distincte de cele penale. În plus, se întreabă dacă intelectualilor le mai este permis să aibă îndoieli.

(...) Au fost voci care au susținut că nu se pot despărți lucrurile și că un antisemit trebuie pomenit mereu ca personaj negativ, că trebuie mereu condamnat, că activitatea sa trebuie ignorată. Așa va fi fiind? Oare, ca intelectuali, nu ne mai este permis să avem îndoieli?

Mi se pare că într-o societate democratică e normal să fie păreri diferite, dar să nu se producă ofense la adresa unor grupuri de oameni și unor indivizi valoroși. De atunci, am recomandat să nu se facă discuții despre creația unor personalități cu atitudini antisemite, legionare, cu viziuni de extrema dreaptă sau de extrema stângă”, a punctat președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop: Răul făcut trebuie cunoscut, dar nu fetișizat

Ioan-Aurel Pop subliniază, de asemenea, importanța unui atrage mereu atenția publicului în astfel de situații și de a ne distanța de xenofobie, șovinism și antisemitism.

„Nu știu dacă e bine neapărat așa, dacă trebuie să fim intransigenți ca Robespierre și Saint Just. Am colegi care spun că creația de valoare rămâne creație de valoare, dincolo de faptele autorilor acestor creații și că, dacă ne referim doar la opera acestor creatori, nu sfidăm și nu jignim pe nimeni. Cred că se cuvine să atragem de fiecare dată atenția publicului când există astfel de situații și să ne disociem de xenofobie, de șovinism, de antisemitism etc. Nu cred, însă, că legea trebuie să pedepsească atitudini care țin de morală”, a mai declarat Ioan-Aurel Pop.

Președintele Academiei Române atrage atenția că „greșeala morală nu este totuna cu cea penală”, explicând că există în  lumea asta „personalități care au lăsat în urmă creații memorabile și care au putut avea atitudini politice neconforme cu normele actuale”.

Mai mult, istoricul explică că „nu proslăvim acele atitudini, dimpotrivă, le condamnăm”, amintind de o vorbă a romanilor născută din înțelepciune: „Despre morți numai de bine!”. Răul făcut trebuie cunoscut, dar nu fetișizat, nu pus pe piedestal. Acolo e locul binelui”, a mai punctat Ioan-Aurel Pop. Tot interviul președintelui Academiei Române îl puteți citi site-ul impact.ro.