Actualitate
INTERVIUL ZILEI. Mihai Mălaimare, director al Teatrului Masca: "Spectacolele mari nu au loc în oraşul vechi"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Regizorul explică ce înseamnă teatrul de stradă şi cum ar putea prospera el în Capitală.
A înfiinţat Teatrul Masca având un obiectiv clar în minte: să aducă teatrul în vieţile celor care nu au acces la acest mediu. Actor, regizor şi director, Mihai Mălaimare se defineşte simplu ca fiind "om de teatru", recunoaşte că ajunge rar la piesele colegilor şi spune că manifestarea artistică de stradă nu este nici pe departe la fel de dezvoltată în România cum este în alte ţări. În ceea ce priveşte organizarea Festivalului "Caragiale", în Centrul Vechi, directorul a explicat, după peste două decenii de activitate, cum trebuie pregătit un astfel de spectacol pentru a avea impactul scontat. Evz: Ce provocări există într-un astfel de spectacol în stradă? Mihai Mălaimare: Sunt o sumedenie de probleme. Dacă eşti prea aproape de blocuri, se supără locatarii, dacă eşti prea aproape de biserică, se supără preoţii. Lucrurile astea trebuie gândite în perspectivă. Probabil că spectacolele mari, puternice, nu au loc în oraşul vechi. Pentru ele trebuie construită o suprafaţă specială. Bucureştiul nu are o piaţă importantă în care să se întâmple astfel de evenimente, iar Piaţa Constituţiei este inconfortabilă. Trebuie construit, undeva lângă oraşul vechi, un spaţiu teatral. Din păcate arhitecţii nu ne întreabă şi pe noi, oamenii de teatru, cam ce ar fi nevoie, pentru că nu îţi trebuie mare lucru. Înainte de Masca, teatrele nu recurgeau la astfel de spectacole. Cum a pornit proiectul? Nu recurgeau şi rău făceau. S-a dovedit că viziunea noastră, a Teatrului Masca este una în pas cu vremea. Afară este un alt secol. Oamenii poate că nu realizează. Mă refer la instituţiile de spectacol care joacă între ziduri. Lucrurile s-au complicat în societatea românească, în special unde stratificările sociale sunt extrem de acute. Plasarea într-o structură socială defavorizată creează probleme grave, inclusiv de bombardament subcultural şi de neputinţă într-o primă fază de a ajunge la actul de cultură. Ulterior intervine renunţarea volitivă la nevoia de cultură. Rolul nostru este unul extrem de important. Mergeţi la teatru? Nu. Îmi doresc şi probabil că uneori şi izbutesc, dar foarte rar. Sunt în situaţia spectatorului pentru care joc în stradă. Fac teatru fără să ştiu ce se întâmplă în jurul meu. Există o problemă a angajării tinerilor în teatru. O resimţiţi? Facem o sumediene de artificii ca să putem angaja. Şi, pe de altă parte, facem de fapt serviciul inculturii vestice care propune un teatru de tip comercial. Sunt un adversar ferm al acestei formule de exprimare. Şi, dacă nu se va reveni de la această idioţenie, ne predăm stilului de teatru comercial. Actorii nu vor mai voi să se angajeze în teatru, vor uita să răspundă dezideratelor creaţiei comunitare. Vor alerga numai după ciubucuri. Ori aşa ceva nu este specific societăţii româneşti. Noi mâncăm e-uri numai pentru că vin din vest. "Dincolo de lucrurile tehnice, ai nevoie de un actor super dotat, cu alte mijloace de expresie decât cele pe care le presupune sala." CARTE DE VIZITĂ MIHAI MĂLAIMARE Director al Teatrului Masca
- Născut: 27 august 1950, Botoşani
- A absolvit IATC în 1973, ca şef de promoţie, şi a fost repartizat la Teatrul Naţional din Bucureşti.
- În 1990 înfiinţează propria companie de teatru, " Masca" .
- Este căsătorit cu regizoarea Anca Dana Florea şi are trei copii.
150 dintre cele 300 de spectacole ale Teatrului Masca s-au desfăşurat în aer liber sau la metrou în ultimul an România la televizor Mihai Mălaimare este, pe lângă regizor, actor şi director al teatrului, şi un om de televiziune. El este membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului şi deplânge situaţia în care a ajuns televiziunea din ţară. "România la televizor este România de pe stradă: bă, fă, mă, te bag, te scot. Şi televizorul nu face decât să împingă această ţară în noroi şi în mizerie. Este unealta fermă a dezordinii sociale şi a mizeriei în gândire. Toate posturile emit pe frecvenţă românească. Ar fi trebuit să aibă o datorie faţă de acest popor când li se oferă frecvenţa gratuită", consideră Mihai Mălaimare.
