Sesiunea de toamnă a admiterii la master a strâns zeci de mii se candidaţi în toată ţara. Iar cei mai mulţi absolvenţi de studii superioare au aplicat la master fie din cauza crizei economice care a crescut pretenţiile angajatorilor, fie pentru că unii sunt în imposibilitatea găsirii un loc de muncă.
În România, 200.000 de absolvenţi îşi caută în fiecare an un loc de muncă. Datele unui recent studiu Eurostat arată că numai în 2008, numărul absolvenţilor a fost de 24.000 în cazul Facultăţilor de Drept, 4.400 la Arte, peste 6.000 au terminat Jurnalismul şi Comunicarea, 5.000 au terminat Matematica şi Statistica. Dar, până la noi oferte de angajare pe piaţa locurilor de muncă, tinerii aleg să se înscrie la master. "M-am înscris la master pentru a mai amâna puţin momentul angajării" declară Raluca, 22 de ani, masterandă în Bucureşti. O altă absolventă, Andreea, a ales un astfel de program nu atât din dorinţa de a îşi continua studiile, cât pentru a primi în continuare ajutor financiar de la părinţi şi pentru a beneficia de reducerile de transport până când îşi va găsi un loc de muncă. Absolvenţii: una au învăţat, alta lucrează Maria, absolventă a Facultăţii de Jurnalism din Bucureşti s-a înscris la un master de aprofundare în relaţii publice. "Cu sistemul Bologna, trei ani nu sunt suficienţi pentru anumite joburi, în multinaţionale, de exemplu. Am vrut să mă asigur, că indiferent de cum se va schimba legislaţia şi de condiţiile care vor apărea, voi fi în regulă la momentul acela", a spus tânăra, completând că masterul nu îi condiţionează avansarea sau păstrarea slujbei actuale. Totuşi, un studiu realizat recent de Catalyst Solutions în colaborare cu Daedalus, arată faptul că doar jumătate dintre tinerii absolvenţi cu studii superioare lucrează în domeniile în care s-au specializat. Astfel, unii absolvenţi au ales joburi în alte domenii în defavoarea studiilor de aprofundare. "Nu m-am înscris la master pentru că mi-am găsit de lucru. M-aş fi putut înscrie lejer la master la fără frecvenţă, dar aş fi trecut ca gâsca prin apă prin materie şi am ales să nu fac asta. E doar ce cred că e mai bine pentru mine acum", spune Elena, proaspăt angajată la o firmă de call center. Băncile facultăţilor, mai goale decât în alţi ani Rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat, criza economică şi scăderea demografică, sunt doar câteva dintre motivele pentru care absolvenţii de liceu nu au reuşit să ocupe toate locurile din facultăţi nici în sesiunea din toamnă. Mai mult, pentru prima dată numărul studenţilor înscrişi în anul I este în scădere. Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti are cu 15% mai puţini boboci decât anul trecut, iar pentru anul viitor rectorul academiei plănuieşte să scoată la concurs cu 600 de locuri mai puţin decât anul acesta. "Toate locurile la buget au fost ocupate la toate nivele de studiu. Avem un număr important la taxă, aproximativ egal cu cel de la buget, dar mai mic decât anul trecut. Suntem într-o situaţie deocamdată bună, anul viitor se prevede o scădere", a declarat pentru Evenimentul Zilei, rectorul de la ASE, Ion Roşca. Potrivit acestuia, stategia asumată în urmă cu cinci ani pare a fi cea mai potrivită. "Noi ne dorim să scădem numărul de studenţi de la an la an". Şi la Universitatea de Vest din Timişoara sunt mai puţini studenţi anul acesta. Potrivit prorectului Ştefan Balint, s-au înscris cu 2.000 de absolvenţi de liceu mai puţin. Universitatea din Bucureşti a scos la concurs 4.211 locuri la buget şi 6.530 la taxă şi potrivit reprezentanţilor instituţiei, nu au rămas locuri neocupate. Cea mai căutată facultate a fost anul acesta Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, urmată de Energetică (de la Politehnica Bucureşti), Matematică-Informatică, Management, Limbi Străine, Administrarea Afacerilor, Relaţii Internaţionale. Student de criză: taxe mai mari la universităţile de stat din România Taxe mai mare la master Dacă anul acesta universităţile au înmatriculat mai puţini studenţi, nu acelaşi lucru se poate spune despre înscrierile la master. Potrivit reprezentanţilor Universităţii din Bucureşti, s-a remarcat o tendinţă de creştere a numărului de candidaţi pentru ciclurile de studii masterale şi de doctorat Cerinţele pieţii au ridicat însă taxele şcolare pentru învăţământul postuniversitar. Astfel, un program de master la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi costă 2.400 de lei pe an. În Cluj-Napoca, cel mai scump master - de specializare în teatru, film şi multimedia - costă 4.500 lei pe an, iar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, cele mai scumpe studii economice se plătesc cu 3.000 lei pe an. În Capitală, mastere cu 20% mai scumpe Absolvenţii din Bucureşti plătesc anul acesta cu 20% mai mulţi bani decât anul trecut pentru un program de master. Majoritatea taxelor de şcolarizare au crescut de la 2.500 lei în 2009, la 3.100 de lei sau chiar 3.500 de lei la Facultatea de Ştiinţe Politice. Cele mai scumpe mastere sunt cele de studii economice, ale căror preţuri ajung chiar şi la câteva mii de euro pe an.
Recomandările noastre
