Odată cu inaugurarea pasajului de la Hala Centrală, trecătorii vor putea admira ruinele unei case boiereşti din secolul al XVIII-lea.

Pasajul subteran pietonal de la Hala Centrală din Iaşi va fi dat în funcţiune în luna aprilie 2011. Astfel, la intersecţia vechilor uliţe Sfânta Vineri şi Cizmarilor, ieşenii vor putea admira ruinele unei case boiereşti din secolul al XVIII-lea.

Casa din subteran, descoperită în anul 2007 în timpul săpăturilor pentru pasaj, reprezintă o mărturie a transformării treptate a „târgului Ieşilor”.             Cartier rezidenţial ce datează din Evul Mediu

În pasaj, în drumul lor spre Hala Centrală, ieşenii vor trece pe lângă un mic muzeu în interiorul căruia va fi amenajată o cafenea literară, înconjurată de câteva spaţii comerciale.

„Trecătorii vor avea un exemplu de cum se poate păstra o ruină în funcţiune într-un mediu absolut comercial, cu spaţii care amintesc de prăvăliile şi dughenele din trecut. E vorba de parterul unei case boiereşti din secolul al XVIII-lea, cu pivniţe lărgite în secolul al XIX-lea. Fundaţia din piatră are o lungime de 30 de metri, o lăţime de 15 metri şi e situată la o adâncime de opt metri faţă de strada Anastasie Panu. Casa a aparţinut cu siguranţă unui boier care deţinea o funcţie la Curtea Domnească, din moment ce îşi permitea să ia teren şi să construiască într-un cartier rezidenţial, la intersecţia uliţei Sfânta Vineri cu uliţa Cizmarilor”, explică arheologul Stela Cheptea, şefa Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi, din cadrul Academiei Române.

Clădire dispărută în 1965

În situl arheologic de la Hala Centrală, cercetătorii au descoperit şi teracote şi fragmente de sticlă din secolul al XVII-lea.

„Oraşul s-a dezvoltat treptat în secolul al XVII-lea, acolo exista o casă foarte frumoasă din lemn care a fost devastată întrun incendiu şi a fost înlocuită, în secolul al XVIII-lea, de casa boierească din piatră. O scară monumentală din lemn făcea legătura dintre parter şi cele două etaje din cărămidă, în care au funcţionat la un moment dat o cofetărie şi o fabrică de pâine. În 1942, etajele erau deja şubrezite de bombardamente şi incendii, primăria îşi punea problema să le de moleze. Clădirea a dispărut de finitiv în 1965. După descoperirea ruinelor, le-am consolidat şi am făcut toate intervenţiile necesare ca să fie trecute pe lista monumentelor istorice”, mai spune arheologul Stela Cheptea.         Investiţie totală de 22 de milioane de lei

Anul viitor, pe vremea aceasta, pasajul subteran pietonal de la Hala Centrală va fi dat în funcţiune. Întreaga investiţie se ridică la suma de 22 de milioane de lei, din care au fost cheltuiţi deja 10 milioane de lei.

„Partea cu ruinele va găzdui un punct muzeistic şi o cafenea literară, lângă vor fi amenajate trei spaţii comerciale de 450 de metri pătraţi. Proiectul a implicat şi decopertarea unei porţiuni din stradă, relocarea conductelor şi a stâlpilor, realizarea elementelor de rezistenţă ale pasajului, a pereţilor de contur şi a punctului de legătură cu piaţa Hala Centrală, lucrări care au fost deja făcute. Până în aprilie 2011 vor fi gata şi amenajările interioare din pasaj şi lucrările de refacere a tramei stradale şi a pavimentului de pe esplanada Hălii Centrale, în care s-a infiltrat apa. Cred că în final ajungem la un cost de 650-700 de euro pe metru pătrat”, a declarat dirigintele de şantier Adrian Cuperman, consilier în cadrul Primăriei Iaşi.

• Zona Hălii Centrale este una intens circulată, cu multe instituţii publice (Tribunalul, Judecătoria, Finanţele, Baroul), iar prin deschiderea pasajului subteran pietonal traficul va fi descongestionat.
• Pasajul va avea trei puncte de acces, cu scări rulante şi scări obişnuite.            

AMENAJĂRI

Mozaicuri, lemn şi ceramică

În privinţa materialelor care vor fi utilizate pentru realizarea pasajului pietonal, autorităţile locale au apelat la ajutorul unor specialişti în domeniul arhitecturii şi amenajărilor interioare.

“Am ales elemente deosebite care rezolvă structura pasajului, grinzi prefabricate care se folosesc la viaducte, cu deschideri de 18 metri. La amenajările interioare au fost alese materiale de calitate, aspectuoase, care să nu distoneze cu ruinele, placări cu ceramică, mozaicuri reuşite, tâmplărie de lemn în zona ruinelor. Finisajele sunt propuse de arhitecta Smărăndiţa Gâlea. Dacă vremea şi finanţarea ne permite, sperăm ca până la sfârşitul acestui an să redăm circulaţiei porţiunea din strada Anastasie Panu, care a fost afectată de lucrări, iar în 2011 să punem în funcţiune pasajul, cu partea de circulaţie pietonală”, explică inginerul Viorel Gheorghiu, directorul firmei care realizează lucrările.