Arhitectul Şerban Sturdza acuză societatea civilă că vrea să întărească poliţia construcţiilor în detrimentul creativităţii arhitecturale.

Cine face legea în construcţii: arhitecţ ii, investitorii sau autorităţ ile? Sau sunt toţi mână în mână şi rezultatul se vede cu ochiul liber pe străzile Capitalei şi nu numai? Subiectul „dezastru urbanistic“ a mai generat un seminar la care au participat ONG-uri, arhitecţi şi câteva autorităţ i, de data asta cu pretenţia exprimată de a găsi o soluţie şi a vota o rezoluţie.

Nicolae Noica, fost ministru al lucră rilor publice în guvernarea ţărănistă, acum activist fervent al societăţii civile, şi-a propus să pună lucrurile în ordine chemând lumea la discuţii. Avântul mobilizator al ex-ministrului s-a concretizat în discursuri incriminatoare la adresa legislaţiei haotice din domeniul construcţiilor, a primăriilor şi a consiliilor locale care aprobă planuri de urbanism ce contravin intereselor locuitorilor, dar şi a arhitecţilor care semnează acele planuri.

Nu numai că rezoluţia propusă de Noica a fost desfiinţată de participanţi, dar armonia adunării a fost ameninţată de intervenţia arhitectului Şerban Sturdza, care s-a arătat indignat de atacul la adresa liberalismului meseriei sale. În plus, ca reprezentant al presei la faţa locului, ziaristul Mihai Tatulici a pus şi el umărul la desfiinţarea seminarului, cu iz de „academism fâsâit“.

PUZ-uri pe bandă rulantă

Dorina Isopescu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a admis că în România prevalează Planurile de Urbanism Zonal sau de Detaliu (PUZ-uri şi PUD-uri) care modifică Planurile de Urbanism General în detrimentul calităţ ii vieţii cetăţenilor. Isopescu a exemplificat că, numai în Bucureşti, Consiliul General a aprobat sute de astfel de PUZ-uri în anii 2006-2007, iar la Constanţ a consilierii au transformat prin acelaşi gen de hotărâri, complet ilegal, PUD-urile în PUZ-uri.

„Toate eforturile noastre blocate de legi permisive şi de interese de grup au condus la o concluzie: legislaţia existentă e tolerantă şi stufoasă şi necorelată cu domeniile conexe, de cele mai multe ori interpretarea normelor aplicabile fiind discutabilă“, a conchis Dorina Isopescu, recunoscându-ş i limitarea puterii ca organ de control. Ea a propus ca soluţie un Cod al urbanismului şi construcţiilor, elaborat, care se află în dezbatere publică pe site-ul ISC şi care ar avea menirea de a clarifica toate ambiguităţile din legile de până acum.

Dreptul la arhitectură

Nicolae Noica a ridicat şi el problema legislaţiei care abundă în „poate să“ şi „după caz“, ceea ce a permis apariţia urbanismului derogatoriu sub forma că- ruia s-au putut construi toate monstruozităţ ile din oraş.

El a incriminat şi arhitecţii: „Domnii care semnează aceste PUZ-uri şi PUD-uri nu sunt arhitecţi? Mă întreb cum a putut domnul arhitect Hanganu, care a făcut lucruri de excepţie în Canada, să proiecteze turnurile ce se doresc amplasate în Cişmigiu?“.

Mănuşa a fost ridicată de şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza, care şi-a început discursul prin ruperea fotografiei ce reprezenta clădirea Uniunii Arhitecţilor, din Bucureşti, de pe panoul cu clădiri considerate kitsch de organizatori. „Faptul că această fotografie e pusă aici dovedeşte că dreptul la arhitectură în ţara asta nu există. Această clădire reprezintă Premiul Uniunii Arhitecţilor de acum câţiva ani şi este opera unor reputaţi arhitecţi“, a explicat Sturdza indignat. El a ripostat apoi că seminarul manipulează opinia publică încercând să impună o rezoluţie aberantă şi să promoveze un cod al construcţiilor cu care arhitecţii nu sunt de acord.

„Noi căutăm aici să transformăm actul de construire într-un act poliţienesc cum făceau comuniştii. Lăsaţi primăriile să-şi administreze treaba. Nu trebuie schimbate legile ca să le respectăm pe cele actuale. E evident că nu se doreşte luarea unor măsuri, ci o întărire a poliţiei. Codul construcţiilor e o cacealma cu care noi nu suntem de acord“, a conchis Sturdza.

LA CURSUL ZILEI

Cât câştigă un arhitect-şef de primărie?

Punctul pe „i“ a fost pus de Mihai Tatulici, invitat de Noica să sprijine eforturile adunării civile cu televizorul. El a caracterizat discursurile rostite până atunci ca fiind de un „academism fâsâit“ şi din câteva tuşe groase a pus asistenţa la colţ: „ISC-ul nu are nicio putere, e de tot râsul, şi vă dau, doamnă Isopescu, exemplul inspectorului dumneavoastră de la Ilfov care făcea copy paste după primar, răspunzându-le astfel cetăţenilor neputincioşi în faţa primarului din Buftea. Consiliile locale sunt grupuri infracţionale organizate în frunte cu primarii şi traversează toate partidele: PSD-ul la Voluntari, PDL-ul la Snagov şi PNL-ul la Otopeni. Miza vânzării terenurilor este atât de mare încât un consiliu local format din 17 oameni poate fi mituit cu 100.000 de euro per consilier. Toate se întâmplă cu concursul implicit al instituţiilor statului, de la poliţie la justiţie. Domnule arhitect Sturdza, ştiţi ce salariu are un arhitect-şef de comună sau oraş mai mic? 9 milioane de lei. Iar nivelul lui de trai este de 150.000-200.000 de euro lunar. În concluzie, vă sprijin în ce faceţi, vă admir pentru câte ştiţi, dar vă detest pentru cât de puţine faceţi“, a încheiat Tatulici în aplauzele frenetice ale sălii.

La seminar nu au participat reprezentanţi ai primăriilor.