Pe data de 29 ianuarie, o delegație a Fondului Monetar Internaționa (FMl), sub conducerea lui Jan Kees Martijn, va efectua o vizită la București, marcând aproximativ patru luni de la ultima lor prezență în țară.

Conform comunicatului de presă emis de FMI, obiectivul acestei vizite este de a evalua ultimele dezvoltări economice și financiare și de a efectua o revizuire a prognozelor macroeconomice.

„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice", se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023. Aceasta a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV.

Fondul Monetar Internațional proiectează o creștere economică de 2,3% pentru România în cursul acestui an. Deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB.

În urma consultărilor, Kees Martijn a subliniat într-o conferință de presă că pachetul fiscal adoptat de Guvern în toamna anului trecut reprezintă un pas în direcția corectă. Cu toate acestea, el a evidențiat necesitatea unor reforme suplimentare. Acestea ar trebui să reprezinte aproximativ 2% din PIB și ar trebui implementate de autoritățile de la București.

„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.

Ce măsuri a recomandat FMI pentru autoritățile române

Experții FMI au subliniat necesitatea unor măsuri esențiale pentru autoritățile de la București. Acestea includ eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor persistente, o revizuire suplimentară a TVA pentru sporirea eficienței și implementarea unui sistem de impozitare reformulat pentru proprietăți. Totodată, se recomandă utilizarea politicii fiscale pentru promovarea eficientizării utilizării energiei. Și, într-un sens mai larg, încurajarea tranziției către o economie cu emisii neutre de carbon

În context, experții FMI au specificat că noul pachet fiscal extinde baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din agricultură, construcții, procesarea alimentelor și IT. Precum și prin limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceștia au argumentat că majorarea taxei pentru microîntreprinderi va contribui la sporirea veniturilor fiscale. Însă au subliniat că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult.

Fondul Monetar Internațional se așteaptă la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024

Pachetul fiscal recent adoptat este proiectat să genereze un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024. Cu toate astea, ajustări suplimentare vor fi necesare, conform acordului încheiat cu Comisia Europeană. Totul pentru că se impune reducerea deficitului sub 3% din PIB.

Fondul Monetar Internațional a observat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor și marilor companii poate să creeze o povară neechitabilă pentru entitățile cu marje de profit reduse. Această măsură ar putea, de asemenea, să afecteze intermedierea financiară.

Pe termen mediu, economia românească este estimată să atingă o creștere între 3% și 3,25%. Aceasta va fi susținută de consum și investiții robuste prin fondurile din PNRR. Totuși, se preconizează că rata inflației va scădea de la 7% la 4% până la finalul anului 2024. Totuși ținta stabilită de Banca Națională a României va fi depășită, conform reprezentanților FMI.