Cinematograful Scala din Capitală a fost luat cu asalt ieri de tineri care doreau să participe la master-class-ul ţinut de regizorul Peter Greenaway în deschiderea Festivalului de Film Experimental, care se desfăşoară între 24 şi 28 noiembrie în Bucureşti. Cineastul, cunoscut pentru teoriile sale provocatoare şi peliculele cel puţin experimentale, n-a dezamăgit nici la a doua sa descindere în România.

Vizualul, un paria

Pentru început, a decis că 92% din public (cei care nu studiaseră arta sau arhitectura) este compus din "analfabeţi din punct de vedere vizual". Deşi susţine că are o reputaţie "minoră" ca regizor, nu se simte confortabil purtând această etichetă. A revenit la teoria sa potrivit căreia cinemaul este mort şi îngropat, dar a explicat şi cele patru tiranii care l-au adus în această stare. Cea dintâi este aceea a textului; Greenaway are o problemă cu cordonul ombilical care uneşte filmul de librărie, a mărturisit el, pronunţând cu un dispreţ suveran, prefaţate cu un "God damn it!", "Harry Potter" şi "Stăpânul inelelor". "Astea nu sunt filme, sunt ilustraţiile unor cărţi. Şi oricum cărţile vor fi întotdeauna mai bune decât filmele", spune sus şi tare cineastul. Imaginile, nu textul, ar trebui să domnească peste cinema.

"Vreau un cinema cu adevărat cinematic, (…) care să nu ilustreze pur şi simplu noţiunea de cuvinte", a accentuat Greenaway. De altminteri, crede că filmele au ajuns "poveşti de adormit adulţii. Hollywoodul e plictisitor, Bollywoodul e plictisitor…", s-a văitat cineastul. A amintit că filmul a însemnat pâine şi circ pentru proletariat. "Numai că acum, în Occident, nu mai există proletari. Suntem cu toţii burghezi". Într-o notă ceva mai optimistă, Greenaway a indicat şi ce număr ar trebui să aibă scaunul din cinema pentru o vizionare perfectă: G17. Asta deoarece corespunde perspectivei directorului de imagine.

Realismul, o pierdere de timp

Regizorul a deplâns apoi tirania cadrului, faptul că toată lumea a ajuns să fie închisă în acel mic dreptunghi. Nici pe actorii – vedete nu îi prea are la inimă: "cinemaul n-a fost creat ca să fie locul de joacă al lui Sharon Stone. Dar este. Punem actorii pe un piedestal. Nu e vina lui Sharon Stone, ci a cinemaului. Un lungmetraj de ficţiune fără actori ar fi foarte plictisitor sau curios de irelevant. Potenţialul actorilor în teatru e enorm, pe când cinemaul foloseşte o fracţiune foarte mică din potenţialul lor". Greenaway a lamentat şi depersonalizarea cinemaului: "cine naiba sunt spectatorii mei? Nu vă văd niciodată".

Ultima piesă a cvartetului criminal este tirania camerei, care, după părerea regizorului, este un instrument foarte stupid, de care el, personal, preferă să se debaraseze. "Cu camera nu recreezi, ci imiţi (…) Trebuie să scăpăm de cameră pentru că e un instrument lipsit de inteligenţă şi nu face nimic în procesul cinematic", crede Peter Greenaway.

"Nu-mi place Hollywoodul, dar de acolo vine ideea că filmul este o maşină de vise şi în asta cred cu tărie. E drept, filmele hollywoodiene tind să fie vise banale, reacţionare, stupide şi intolerante. Eu, ca regizor, am un background britanic, obsesiv în ce priveşte realismul şi naturalismul. Mie astea mi se par fundături. Nu poţi să fii real în cinema, de ce să încerci aşa ceva?! Asta e problema mea apropo de Renaşterea italiană. De la Giotto până la Michelangelo, toţi voiau să fie reali tot timpul. De ce?! Nu-ţi va ieşi niciodată! Dumnezeu va fi mereu mai bun la asta decât tine! Trebuie să creezi deliberat ceva absolut artificial. Cel mai bun lucru din univers este imaginaţia", a apăsat Greenway.

Cineastul a realizat şi un inventar al dorinţelor sale. Mai precis, un cinema care nu există, în care să primeze imaginile, autonom, reconstruit de la zero, anti-mimetic.

O conferinţă de presă cu scântei

Înaintea masterclass-ului "Cinema Is Dead, Long Live Cinema", Greenaway a avut parte şi de o conferinţă de presă. "Prin telecomandă, cinematograful a devenit un mediu pasiv şi trebuie să devină un mediu activ pentru a supravieţui", a declarat regizorul. I se pare că există şi o nouă sfâtă treime: este formată din laptop, telefon mobil şi camera de filmat. Regizorul n-au uitat să declare că el este "o fosilă proastă, care încă se bucură de vechiul cinema".
Peter Greenaway prezintă, în premieră în România, cel mai recent lungmetraj al său, "Rembrandt’s J’Accuse…!", miercuri seară, în deschiderea oficială a EXPIFF, la Cinema Scala din Capitală.