Criza economică gravă prin care trece statul elen a fost parţial cauzată de sumele uriaşe alocate an de an înzestrării militare, ca măsură de disuasiune în relaţia tensionată cu Ankara.

Grecia resimte acut efectele înarmării excesive la care a recurs în ultimul deceniu pentru a ţine pasul cu rivalul Turcia. Criticile în acest sens sunt tot mai dese şi virulente, într-un context economic vitreg, statul elen supravieţuind financiar graţie asistenţei externe.

"Grecia a purtat mereu pe umeri o povară uriaşă, aceea a cheltuielilor militare. Cursa înarmării în care a intrat alături de Turcia a dus la alocarea unor bugete enorme înzestrării militare, comparativ cu produsul intern brut", a declarat pentru EVZ Christos Ringas, jurnalist freelancer şi locotenent în rezervă în aviaţia militară elenă.

"Aceste sume arată în mod clar că, în faţa ameninţărilor percepute la adresa securităţii naţionale, guvernul grec este dispus să sacrifice bunăstarea societăţii în favoarea unui mediu stabil de securitate", a adăugat jurnalistul.

Cot la cot cu Franţa

Anul trecut, când efectele crizei se făceau simţite din plin, Grecia a alocat 6 miliarde de euro apărării, echivalentul a 2,8% din PIB, un procent mai mare decât în Franţa sau Marea Britanie, suma incluzând şi salariile angajaţilor din armată. În 2008, guvernul de la Atena cheltuise aceeaşi sumă numai pe achiziţii de armament modern. Comparativ, executivul de la Ankara a alocat armatei un buget de 7,5 miliarde de euro în 2010.

"Grecia a fost în perioada 2005-2009 în primele cinci ţări din lume, după China, India, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite, ca volum al achiziţiilor de armament convenţional. Acestea au reprezentat 38 la sută din valoarea importurilor de-a lungul celor cinci ani", a subliniat Christos Ringas.

Până recent, Atena susţinea că orice reducere de costuri militare trebuie făcută simultan cu partea turcă. Sub presiunile creditorilor externi însă, guvernul socialist a acceptat anul trecut să reducă bugetul militar cu 700 de milioane de euro.

De asemenea, pentru prima dată în ultimele trei decenii, parada militară de ziua naţională s-a derulat în martie anul trecut fără avioane de luptă, tancuri şi lansatoare de rachete, armata economisind astfel circa două milioane de euro.

În primăvara acestui an, ministrul grec al Apărării, Panos Beglitis, a anunţat că Grecia intenţionează să îşi reducă cheltuielile militare cu 70 la sută în următorii 15 ani. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/FKfJ4NKzveg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/GPdXA2SwtJo" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Grecii de rând nu obiectează

Ringas subliniază însă că, dincolo de dezbaterile politice pe seama bugetului militar, grecii de rând nu percep sumele uriaşe alocate achiziţiei de armament ca fiind o povară financiară pentru ei.

"În pofida îngrijorărilor şi dezbaterilor de la nivelul opiniei publice legate de aceste cheltuieli ridicate, grecii de rând nu se opun în general acestor bugete militare mari pentru că le consideră o măsură necesară şi disuasivă în relaţia cu un stat vecin care a avut mereu o atitudine ofensivă faţă de Grecia", a explicat jurnalistul.

"Cel mai recent exemplu este reacţia Turciei la planurile Ciprului de a explora zăcăminte de gaze naturale din largul insulei", a adăugat Ringas.

Ankara avertiza luna trecută că va începe, la rândul său, propriile lucrări de sondare şi că va trimite în regiune nave militare care le vor însoţi pe cele de explorare.

Ringas susţine că ţara sa se află însă într-o poziţie incomodă, pe care celelalte ţări europene nu par să o înţeleagă. "Această cursă a înarmării este o particularitate a Greciei pentru că niciun alt stat comunitar nu este expus unei ameninţări similare la adresa securităţii naţionale din partea unui stat vecin. Pe de altă parte, UE se codeşte să adopte o poziţie radicală pe tema relaţiilor tensionate dintre Atena şi Ankara", a mai explicat Ringas.

În pofida austerităţii, presa internaţională a scris recent că Grecia a cumpărat recent 400 de tancuri M1A1 Abrams de la americani şi patru fregate de la francezi. Pentru acestea din urmă, Atena ar fi plătit peste un miliard de euro, potrivit publicaţiei germane "Der Spiegel".

Contractul militar cu Franţa riscă să tensioneze relaţiile dintre Paris şi Berlin. Nemţii sunt iritaţi, pe de o parte, că grecii se înarmează cu banii împrumutaţi de Germania şi, pe de altă parte, că nu cumpără de la ei. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/yDhm0yVsaFM" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 6 miliarde de euro a fost bugetul alocat apărării, anul trecut, de guvernul de la Atena

ÎNTRECERE

Marea Egee - "pista" de curse a piloţilor militari greci şi turci

Bugetul consistent alocat apărării a transformat armata elenă într-una redutabilă, cantitativ şi calitativ, subliniază Christos Ringas.

"Vârful de lance este aviaţia militară, care a primit mereu partea leului. În consecinţă, avem una din cele mai moderne flote aeriene şi printre cei mai experimentaţi piloţi militari, căliţi în diferite exerciţii militare", a explicat jurnalistul grec.

El admite că o parte din experienţa piloţilor greci este acumulată şi prin "jocurile de război" la care participă împreună cu omologii turci. "De foarte mulţi ani, piloţii greci şi cei turci se joacă de-a războiul aproape în fiecare zi deasupra Mării Egee, jocuri care de multe ori se termină cu rezultate catastrofice", a declarat el.

"Deşi mulţi spun că acestea sunt doar nişte legende urbane, a fost, de exemplu, un caz în care un aparat al aviaţiei elene Mirage 2000 a doborât un avion F16 al armatei turce. Deşi pentru moment s-a păstrat o tăcere mormântală în jurul acestui incident, după câţiva ani partea turcă a recunoscut că el s-a produs când a anunţat că va cere Atenei despăgubiri pentru aparatul pierdut", a adăugat Ringas.

Grecia are, în prezent, 290 de avioane de vânătoare, o parte din ele, de generaţia a 2-a, urmând să fie retrase în viitorul apropiat. Ultimele achiziţii făcute de aviaţia elenă sunt 26 de avioane F16C şi 25 de aparate Mirage 2000-9.

EFECT. Grecii au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de măsurile dure de austeritate luate pe fondul crizei economice FOTO: REUTERS

• Cele cinci arme ascunse ale Greciei în lupta cu criza
• Secretele din spatele crizei: Cu banii de la nemţi, Grecia se pregăteşte de război
• SENATUL EVZ: O temă pentru indignaţi: cheltuielile militare ale Greciei