Gil Roman: "Visez la propria mea trupa de balet"

Gil Roman: "Visez la propria mea trupa de balet"

„Nu vad cine altcineva ar putea sa-mi continue si sa-mi mosteneasca operaÉ Nimeni altul decat el. Acest balet ii apartine”, marturisea recent Maurice Bejart.

Dansatorul Gil Roman, „alter-egoul” celebrului coregraf si director adjunct al companiei Bejart Ballet din 1993, e cel care va prelua trupa si intreaga creatie a maestrului.

In 2004, in semn de dragoste pentru interpretul sau principal de peste 25 de ani, Bejart i-a dedicat baletul „Sase personaje in cautarea unui dansator”, o combinatie a rolurilor care i-au marcat cariera.

La 47 de ani, Gil Roman are propriile coregrafii, dar continua sa danseze in spectacolele lui Bejart si recunoaste ca asta ii e prioritatea. In cele doua seri de „L’Amour - la Danse”, de la Teatrul National, organizate de compania JTI, in cadrul Festivalului „Enescu”, Gil Roman a vorbit in numele lui Bejart.

EVZ: De ce atat de rar prin Europa de Est? In 2000, Romania era printre primele tari din regiune in care veneati cu un spectacol. Gil Roman: E pur si simplu o chestiune de planificare si de invitatie. E posibil sa fi fost invitati si inainte, dar sa nu fi fost in programul nostru nicio „fereastra”. Asa s-a intamplat, trupa Bejart nu a ocolit intentionat Europa de Est.

De ce ati ales „L’Amour - la Danse” pentru Bucuresti? Se stie ca e jucat rareori.In Romania, am dansat cu mai multa dragoste decat o facem de obicei, pentru ca publicul ne-a primit cu foarte mult entuziasm cand am trecut pe aici cu „Presbytere...!” in 2000.

Era o combinatie de Queen si Mozart, in sala erau foarte multi tineri care nu ne vazusera niciodata, iar primirea asta speciala mi-a ramas in minte. De aceea am ales „L’Amour - la Danse”.

E un fel de panorama asupra creatiei lui Maurice, care iti da o idee despre stilul si opera sa. Un fragment din „Heliogabale”, o muzica africana cu miscari violente, urmat de „Romeo si Julieta”, apoi U2, e ca un „evantai” din opera sa, care-ti starneste curiozitatea pentru intreg.

Veti continua munca lui Bejart, ca „mostenitor” al companiei, sau veti infiinta propria trupa?Am mai spus-o, eu ma aflu aici pentru a prezenta creatiile lui Maurice Bejart, nu pentru propriile mele creatii.

Voi face coregrafie, pentru ca simt nevoia sa-mi expun propria viziune in dans, dar deocamdata lucrez pentru Maurice. De 25 ani sunt alaturi de el si asta voi face in continuare. Ceea ce nu inseamna ca nu visez la propria mea trupa de balet.

Baletul lui Bejart e in acelasi timp elitist si accesibil publicului. Care este „formula”?E simpla si usor de ghicit: maximum de calitate, pentru orice tip de public. Nu poti sa le oferi oamenilor un spectacol de „merdre” (n.r. - slab) si sa le ceri sa vina si a doua oara.

Ne gasim suportul in tehnica clasica, restul e creativitate. Putem adauga dansului teatralitate, voce si cantec, miscari mai dure, orice. Lucram insa cu fiinte umane, nu cu idei.

Dansatorul e foarte important, pentru ca el ofera totul, el e materia prima a inspiratiei. Coregrafia e capacitatea de a-ti urma dansatorul si de a-l dirija, in acelasi timp. Nu sunt reguli stricte, e doar foarte multa dragoste intre coregraf si dansatorii sai.

Trupa lui Bejart e foarte cosmopolita, la fel ca muzica sa. E intentionata aceasta combinatie?Tot ce conteaza atunci cand ii selectam este cat de bine danseaza. Tara lor e dansul, fie ca sunt argentinieni, chinezi, japonezi, rusi, francezi sau africani. Toti, fie ca venim din Asia, Africa sau Europa, ne trezim cu noaptea in cap, o luam spre sala si ne dedicam exercitiilor de balet. Asta ne uneste.

Intre balerini se afla si romanca Oana Cojocaru. Cum a ajuns in trupa? Pe Oana am „reperat-o” in scoala noastra de balet de la Lausanne, unde dansatorii pot avea burse gratuite de doi ani. In fiecare zi, in timpul lectiilor, imi urmaresc elevii. Asa am descoperit-o pe micuta Oana, care este absolut minunata. Si nu spun asta pentru ca ma aflu pe „teritoriul ei”.

Planuiti un „Tur al lumii in 80 de minute”, in decembrie. E doar unul virtual, prin dans?In acest moment, Maurice se ocupa de proiect la Lausanne si a punctat pe harta cateva tari prin care vom trece cu acest spectacol. In planul nostru sunt incluse si Viena, si San Francisco, si orase din China, Japonia. Nu e doar un tur virtual, ci unul veritabil.

Ne puteți urmări și pe Google News