Generaţia „Din nou acasă“ are probleme cu limba română
- Adam Popescu
- 14 ianuarie 2009, 02:00
Mii de copii ai „stranierilor“ s-au întors la şcolile din ţară după ce, ani întregi, au învăţat la instituţii de învăţământ din Spania sau Italia. Ei sunt trataţi de colegi cu mici răutăţi.
„Era mai bine acolo, carte nu se învăţa aproape deloc“, spune Cosmin Dumitrache fără sfială în faţa directoarei, care-l priveşte îngăduitor. Rosteşte apăsat fiecare cuvânt. „M-aş întoarce acolo, normal. Începeam orele la opt până la unu şi dup-aia aveam pauză şi mai făceam două ore de la trei la cinci“, îşi aminteşte băiatul care s-a întors în luna noiembrie a anului trecut la şcoala unde a învăţat alfabetul, după doi ani în care a învăţat în Benidorm, Spania. La fel ca el, la Şcoala Generală cu clasele I-VIII „Constantin Brâncoveanu“ din Slatina sunt şapte copii care s-au întors în ţară împreună cu părinţii. „Noi am plecat ca să strângă mami şi tati bani ca să ne facem aici o casă. Ne-am întors cu toţii, dar apoi mami cu tati au plecat ca să mai aducă bani. Mami lucra la curăţenie şi tata în construcţii“, explică băiatul de clasa a V-a problema de oameni mari. Se învoieşte mai degrabă să-ţi scrie o propoziţie în spaniolă pe tablă, dar chicotelile colegilor îl întorc în bancă, intimidat. „La început am fost mai ruşinos, dar m-am obişnuit acuma cu colegii“, spune Cosmin.
„Cel mai mult mi-a plăcut să învăţ limba lor, „lengua“ se chema. Româna o uitasem aproape de tot. Acuma am luat 7 în teză la română şi 9,20 la matematică“, declară, cu mândrie, Cosmin, aşteptând cuvintele de laudă ale doamnei directoare. Cât despre profesorii spanioli, a avut dascăli „buni la inimă“, dar a auzit că nu toţi au fost atât de îngăduitori. „Erau nesimţiţi, aveau ură pe români. Mi-a spus mie văru-meu“, zice cu sprânceana ridicată băiatul, acum când nu-l mai împiedică nimic să vorbească despre experienţa spaniolă. „Tati a zis că nu mai merge“
Diana Mâş este elevă în clasa a IV-a şi se uită speriată spre mulţimea de profesori şi de musafiri nepoftiţi care aşteaptă să povestească în detaliu experienţa ei din localitatea spaniolă Castellon. „Cel mai mult îmi plăceau limbile străine. Făceam castellana, valenciana, engleza şi spaniola“, spune cu sfială fetiţa, revenită la uniforma clasică, cu pătrăţele albastre şi şorţuleţ. I-au trebuit două luni ca să se reobişnuiască cu limba română. Singura explicaţie pe care a primit-o de la tatăl ei pentru întoarcerea acasă a fost „că nu mai merge“. Diana a terminat clasa întâi la Slatina, iar în Spania a trecut direct în clasa a III-a, a făcut şi clasa a IV-a. După echivalarea studiilor de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Diana trebuie să repete clasa a IV-a la Slatina. Examene dese în Spania
Obişnuită cu examenele pe care le dădea la fiecare două săptămâni, Alina Dincă a reuşit să treacă cu bine şi de tezele cu subiect unic. Este în clasa a VIII-a şi se visează deja studentă la Actorie. A plecat împreună cu părinţii ei în Castellon, Spania, când era în clasa a II-a. „Cel mai mult mi-au plăcut acolo istoria şi geografia Spaniei şi Italiei. Acum, cel mai mult îmi place istoria românilor“, spune Alina, lăudată de profesori că a avut o evoluţie foarte bună, ţinând cont de faptul că şase ani a învăţat într-o altă limbă. În Castellon era înconjurată peste tot de români. „Din clasa a III-a şi până în a VI-a am avut cinci colegi români. În clasa a VII-a m-am mutat la o altă şcoală, că se trece la liceu. Acolo eram mai mulţi români, aveam doar trei colegi spanioli“, povesteşte fata care şi-a dorit totuşi să se întoarcă acasă. „Mama lucra la birou la o firmă de construcţii, iar tata avea afacerea lui tot în construcţii. În ultimul timp, tata nu şi-a mai putut susţine afacerea şi a trebuit să ne întoarcem. Acuma şi-a deschis aceeaşi firmă aici“, îşi spune Alina povestea ei.
PREGĂTIRE. Alina Dincă face ecuaţii şi visează să devină actriţă
FENOMEN ÎN CREŞTERE Numai în Cluj s-au întors 400 de „stranieri“ anul trecut În toate judeţele din ţară, numărul copiilor care s-au întors a crescut în anul şcolar 2008-2009 şi cifrele se schimbă de la o zi la alta. Cei mai mulţi - 400 de copii - s-au întors în judeţul Neamţ.
„În primele două zile lucrătoare ale anului am mai primit 21 de cereri de înscriere“, a declarat inspectorul general din Neamţ, Mihai Lăcătuşu. Şi în Cluj cererile vin mai multe de la o zi la alta, numă- rul celor întorşi acasă fiind în jur de 400. În Vaslui s-au întors de la începutul anului doar 120 de copii. „Oricum, ei când vin nu stau deloc acasă. Chiar dacă noi le trimitem actele la minister pentru echivalare, ei încep deja să înveţe în şcolile de unde au plecat“, a explicat inspectorul general adjunct din Vaslui, Dorel Juverdeanu.
Şcolile din Suceava s-au îmbogăţit cu 157 de copii veniţi în special din Spania şi Italia. În judeţul Botoşani au revenit 206 copii, majoritatea din oraş.
În Sibiu s-au înscris 167 de copii, cu 11 elevi mai mult decât cei întorşi în ţară cu un an mai devreme. În judeţul Vrancea au revenit în ţară 206 copii, iar în Arad în jur de 100. În judeţul Olt au revenit în jur de 120 de copii.
În Bucureşti au cerut înscrierea în acest an în jur de 200 de copii. Toţi copiii stranierilor au nevoie de acordul Ministerului Educaţiei pentru înscrierea în şcolile româneşti.
„Până se primeşte acordul ministerului, copiii au dreptul să înceapă studiile la şcoala de unde au plecat. Au nevoie pentru dosar de foaia matricolă în original“, a explicat Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti. NU-ŞI GĂSESC CUVINTELE
Limba noastră - „un tesoro“ Copiii „stranierilor“ au în primul rând nevoie de pregătire suplimentară la limba română. „Când se întorc, ei nu mai ştiu să scrie româneşte. Ei mai vorbesc româna doar în familie şi nu e de ajuns. Nu mai ştiu ortogramele. Mulţi dintre ei folosesc încă punctuaţia cu semne duble. Nu au făcut deloc gramatică“, explică Mihaela Cristescu, profesoară de română la şcoala din Slatina. Nici cu limba vorbită nu stau mai bine pentru că, de multe ori, când nu-şi găsesc cuvintele în română, copiii completează cu limba pe care o ştiu cel mai bine - spaniola. „Un alt exemplu, la substantiv nu fac şi categoriile gramaticale, nu ştiau numărul sau genul când au venit, chiar dacă erau în clasa a V-a“, mai povesteşte Cristescu. Chiar dacă, în general, se integrează bine printre colegi, profesorii ştiu că elevii nu pot fi scutiţi de răutatea celorlalţi copii. „Avem un băieţel foarte bun la limbi străine, dar a învăţat mai greu gramatica. Ieri l-am scos la tablă şi a ştiut bine şi copiii au zis: «Uite, băi, s-a deşteptat prostu’». Ei nu înţeleg de fapt de ce au un ritm mai greoi de învăţare“, mai spune profesoara.
Şcoala „Constantin Brâncoveanu“ din Slatina nu e singura care are copii întorşi din afara graniţelor, nici pe cei mai mulţi, dar se aşteaptă la un val mai mare de întoarceri în ţară în următoarea perioadă. Cei şapte elevi care s-au întors în acest an din străinătate împreună cu familiile lor primesc o atenţie deosebită de la dascăli. „Mulţi dintre elevi au tendinţa de a spune că nu ştiu nici ceea ce au învăţat“, confirmă profesorul de matematică, Gheorghiţa Maruşca. Ea a insistat să urmărească şi programa pe care au făcut-o în Spania. „Nu ştiu de alte obiecte, dar la matematică fac şi acolo în proporţie de 70% ce facem aici, deci nu mă pot păcăli“, mai spune femeia.