Salariile medicilor nu se pot dubla, după cum plănuieşte ministrul sănătăţii, pentru că spitalele abia au bani pentru materiale sanitare.

Iniţiativa Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) de a mări salariile medicilor în funcţie de performanţe nu are şanse să fie pusă în practică. Şefii de secţii din spitalele româneşti, precum şi managerii de spital se plâng că actul normativ nu este decât o păcăleală electorală şi susţin că, financiar, modificarea salariilor medicilor este imposibilă.

Salariile medicilor ar urma să crească dacă din bugetul alocat pe secţii vor mai rămâne bani şi pentru a-i recompensa pe medicii care fac performanţă. „În condiţiile în care pacienţii sunt puşi să-şi plătească singuri investigaţii precum computerul tomograf, rezonanţ a magnetică şi să-şi cumpere singuri medicamente, cum să mai rămână bani şi pentru a plăti medicii buni din secţie?!“, se întreabă Ionel Sinescu, şeful Clinicii de Chirurgie Urologică de la Spitalul Fundeni din Bucureşti. Se propun măriri de salarii ca pe vremuri Din cauza fondurilor insuficiente, şefii de secţii din spitale ajung de multe ori să-şi cheltuiască fondurile înainte de a primi altele noi. În aceste condiţii, MSP ar trebui să finanţeze spitalele cu mult mai mulţi bani. „Se propun măriri de salarii ca pe vremuri, «în limita bugetului». Este imposibil de crescut un salariu atâta vreme cât bugetele sunt insuficiente şi nu ne rămân niciodată bani necheltuiţ i“, a declarat doctorul Lazăr Fulger, şeful Secţiei Chirurgie II.

Unele spitale nu au bugetele repartizate pe secţii Teoretic, creşterile salariale se vor face din bugetul spitalului, din banii rămaşi pe secţii, după ce s-au plătit materialele sanitare. Însă aceşti bani nu sunt suficienţi pentru a acoperi posibile creşteri salariale, spun conducerile spitalelor. În plus, sunt unităţi care nu au bugetele repartizate pe secţii, iar managerii împart fondurile după bunul plac.

Totuşi, dacă măririle salariale vor fi obligatorii, conducerile unităţilor sanitare spun că vor lua dintr-o parte pentru a pune într-alta. „Pentru a le creşte salariile celor care au obţinut punctaje ridicate vor fi, obligatoriu, penalizaţi alţi medici“, este de părere profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). Doctorii se plâng că vor fi evaluaţi la comun Potrivit hotărârii de guvern, postată spre dezbatere pe site-ul MSP, medicii vor fi evaluaţi în fiecare trimestru de o comisie din cadrul spitalului, în funcţie de performanţa lor, pe baza unor criterii stabilite de MSP. „Dacă la 100% din criterii a obţinut punctaj maxim, salariul de bază individual poate fi majorat cu până la 50%. Dacă la 90% din criterii a obţinut punctaj maxim, salariul de bază individual poate fi majorat cu până la 25%“, se arată în actul normativ. Dacă, dimpotrivă, doctorii nu îndeplinesc toate criteriile, riscă să piardă până la 50% din salariu.

Mai mult, doctorii se revoltă din cauza faptului că vor fi evaluaţ i la comun, aceleaşi criterii fiind aplicate atât doctorilor din spitalele mici, de provincie, cât şi celor din centrele universitare, unde se abordează cazuri complexe. „Trebuie făcută o diferenţiere pe gradul de dificultate al spitalului. Una e să fii doctor într-un spital unde se fac 14.000- 15.000 de operaţii pe an şi una într-un spital orăşenesc“, subliniază doctorul Monica Pop, managerul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice din Bucureşti.

Astfel, specialiştii consideră că modificarea salarială în funcţie de performanţe ar fi trebuit să se facă după stabilirea gradului de performanţă a spitalului. „Trebuie să se facă şi o acreditare a spitalelor. Întâi stabileşti performanţa spitalului şi după aceea performanţ a doctorului, pentru că aceasta din urmă ţine strict de posibilităţile din unitatea sanitară“, comentează Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR.

REACŢII

Medicii nu-şi vor mai asuma cazurile grele

Iniţiativa MSP va naşte conflicte în spitale, mai spun specialiş tii. „Este imposibil de evaluat performanţa în condiţiile actuale, în care şefii de secţie sau cei ierarhic superiori acaparează un volum mai mare de muncă şi pot îndeplini astfel mai uşor criteriile de evaluare decât un doctor care nu are cazuri“, comentează Mircea Cinteză, şef de secţie la Spitalul Universitar din Capitală. Modul în care se face evaluarea este şi el problematic.

Astfel, eficienţa cadrelor medicale va fi evaluată de superiorii direcţi. „Sunt tot felul de disensiuni în spitale şi prin această evaluare se vor plăti nişte poliţe mai vechi“, spune Monica Pop.

Reprezentanţii sistemului sanitar nu sunt de acord nici cu modul în care se face modificarea salariului. „La performanţă 90%, salariul poate creşte cu 25%, iar la performanţă de 89% salariul scade cu 50%“, este reacţia Camerei Federative a Medicilor, conduse de doctorul Dan Pereţianu. Vasile Astărăstoae apreciază că o astfel de hotărâre de guvern încurajează medicina „defensivă“. Acest lucru înseamnă că vor fi doctori care vor refuza pacienţi în stare gravă, de frica penalizării. „Dacă şeful de secţie semnează că mortalitatea la el în departament este zero, înseamnă că un medic va fi penalizat, dacă un caz grav a decedat în spital. Atunci şi doctorul va refuza bolnavii cu complicaţii“, spune preşedintele CMR.

PĂRŢI POZITIVE

Doctorii se vor teme de sancţiuni

Pe de altă parte, modificarea salariului sau, mai ales, scăderea lui, în funcţie de performanţe, are şi părţi pozitive. Proiectul de lege are la bază o idee bună, sunt de părere managerii de spital, dar este greu de aplicat în România. „Dacă doctorii ar fi salarizaţi în funcţie de performanţe, poate am reuşi să-i mobilizăm pe medici să depună o activitate vizibilă în spital, fiindcă la ora actuală dacă vrei să cauţi un doctor în spital după ora 13.00, cu greu ai şanse să-l şi găseşti“, comentează Cornel Coşăreanu, directorul Spitalului Colentina din Bucureşti. Directorii de spitale mai apreciază că, în urma creşterilor salariale, este posibil să fie stimulată concurenţa între secţii. Unii manageri de spital se mai încăpăţânează să creadă că, printr-un astfel de proiect, banii oferiţi doctorilor „la negru“ se vor împuţina.

PĂREREA MINISTRULUI

„Plângerile sunt nedocumentate “Ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu consideră plângerile reprezentanţilor sistemului sanitar nedocumentate. „Majorările salariale se vor face în limita bugetului care există în secţii.

Acesta este normal să crească. Medicii performanţi aduc venituri în secţie, iar acestea vor fi folosite pentru majorările salariale“, a declarat ieri ministrul.

Acesta a mai precizat că o evaluare a medicilor diferenţiat, în funcţie de spital, ar fi făcut actul normativ şi mai greu de aplicat.

Ionel Sinescu, şeful Clinicii de Chirurgie Urologică de la Spitalul Fundeni, Bucureşti: "Proiectul ministrului este o utopie. Dacă pacienţii sunt puşi să-şi plătească singuri investigaţiile şi medicamentele, cum să mai rămână bani şi pentru a plăti medicii buni din secţie?!"

DIFERENŢE Salarii versus şpagă

Un medic specialist duce acasă, în fiecare lună, minimum 1.400 de lei. Cam tot atât poate să primească şpagă pentru o intervenţie mai complicată. Faţă de acum doi-trei ani, tarifele la medic au mai crescut, iar valoarea şpăgii poate să varieze şi în funcţie de pilele pe care le are pacientul.

Salarii de bază

> Medic specialist (salariu minim) - 1.430 lei > Medic specialist (salariu maxim) - 1.790 lei > Medic primar (salariu minim) - 1.500 lei > Medic primar (salariu maxim) - 2.094 lei > Asistent medical principal (salariu minim) - 700 lei

Şpagă > O consultaţie la specialist - 50-100 lei > O operaţie pentru deviaţie de sept - 500-600 lei > O operaţie pe cord - 500-3.000 lei > O operaţie pe coloană (neurochirurgie) - 2.000-2.500 lei > O operaţie pe colon - 1.500 lei > O operaţie de apendicită - 500-700 lei > Obstetrician (naştere normală) - 500-1.000 lei > Obstetrician (cezariană) - 1.200-1.500 lei > Anestezist - 100-300 lei > Asistente - 5-10 lei > Infirmiere - 5 lei