În următorii şase ani, generozitatea politicienilor în perioadele electorale va fi ţinută sub control de condiţiile drastice impuse de acord.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) lasă guvernanţii fără principala armă electorală tocmai în preajma alegerilor: majorările de salarii şi pensii. Confruntaţi cu necesitatea unui împrumut extern în valoare de circa 19 miliarde de euro, guvernanţii trebuie ca, pentru o perioadă de la trei la şase ani, să strângă cureaua prin diminuarea drastică a cheltuielilor bugetare şi să adune cât mai mulţi bani la bugetul de stat. Dacă în toamna anului trecut politicienii aflaţi astăzi la putere promiteau salarii cu circa 50% mai mari pentru profesori şi bani mai mulţi pentru pensionari, în următorii ani alegerile vor aduce cel mult indexări salariale egale cu cifra inflaţiei.
Condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru injectarea în economia românească a 19 miliarde de euro vor fi aplicate gradual, potrivit unor surse guvernamentale, citate de Mediafax. Aceleaşi surse au precizat că negocierile cu FMI şi CE nu vizează reducerea salariilor de bază sau a pensiilor, sau a măsurilor de protecţie a familiilor cu venituri reduse, ca în Ungaria şi Letonia. „Salariile de bază nu includ însă şi sporuri salariale, o parte urmând să fie eliminate”, au precizat sursele.
S-au dat mandate pentru negocierea împrumutului
În urma discuţiilor de ieri din guvern, Ministerele Educaţiei, Muncii, Sănătăţii, Agriculturii, Transporturilor şi Finanţelor au primit mandate de negociere cu Comisia Europeană, în vederea accesării împrumutului, anunţă Mediafax.
După finalizarea negocierilor de la Bucureşti, guvernul va trimite Fondului o scrisoare de intenţie pentru încheierea unui acord de tip stand-by pe o perioadă de doi ani, cu o scadenţă de cinci ani pentru rambursarea împrumutului. Fondul a finalizat săptămâna trecută evaluarea economiei româneşti, anticipând pentru acest an o evoluţie negativă a economiei, între -3% şi -4%, şi un deficit bugetar de peste 4% din produsul intern brut (PIB), dublu faţă de ţinta anunţată de către executiv.
Şeful de la Transporturi, democrat-liberalul Radu Berceanu, a confirmat la sfârşitul săptămânii trecute că împrumutul negociat cu FMI şi CE se ridică la circa 19 miliarde de euro, din care patru miliarde vor merge în susţinerea investiţiilor în infrastructură.
„Pentru sprijinul unor activităţi guvernamentale sunt patru miliarde. Aceşti bani urmează să intre în nişte programe, încetul cu încetul, şi după aceea să fie rambursaţi. În rest, sunt vreo 12 miliarde care de fapt sunt puşi la dispoziţia BNR şi care practic nu sunt cheltuiţi, sunt un fel de rezervă”, a declarat Berceanu.
România ar urma să primească de la Comisia Europeană 4 miliarde de euro. „Aceste 4 miliarde de euro vor proveni din facilitatea de asistenţă pe termen mediu, al cărei plafon s-a dublat potrivit unei înţelegeri în cadrul Consiliului European. Practic, nu este vorba de bani propriu-zişi, ca în cazul fondurilor struc turale, ci despre obligaţiuni emise cu garanţie comunitară pe piaţa de capital”, au explicat sursele citate.
Recomandările noastre
