„Filantropica“ de Piteşti

„Filantropica“ de Piteşti

În „Oraşul lalelelor“, sute de cerşetori adună zilnic sume fabuloase cu texte precum: „Mi-a murit fata şi nu am cu ce s-o îngrop!“,

Celebra peliculă românească „Filantropica“, în care personajul interpretat de Gheorghe Dinică coordona o reţea de cerşetorie, a prins viaţă pe străzile Piteştiului. În „Oraşul lalelelor“ îşi câştigă existenţa din cerşit zeci de persoane. E mult spus „îşi câştigă“, deoarece majoritatea sunt exploataţi de indivizi care obţin sume fabuloase de pe urma mărinimiei piteştenilor. O astfel de „reţea de cerşetori“ a căzut de curând în plasa poliţiştilor.   „Dă un ban, să-ţi ajute Dumnezeu!“ Piteştiul a devenit, de ceva vreme, un adevărat paradis al cerşetorilor. Reprezentanţii Direcţiei pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş spun că numărul celor care cerşesc pe străzile municipiului este de 162, mare parte din ei provenind din judeţul Dâmboviţa.

De cele mai multe ori, piteştenii îi pot vedea în pasaje, la intersecţii, în pieţe sau chiar în mijloacele de transport în comun. În preajma Sărbătorilor, se transformă în colindători. Îşi lasă cârjele şi zdrenţele şi se „dotează“ cu câte un miel pentru colindul de Sf. Vasile sau, în cazul cerşetorilor copii, cu câte o sorcovă. La pasajul de la „Magnolia“, e teritoriul Mariei. Tânăra are piciorul stâng amputat. „Dă un ban, să-ţi ajute Dumnezeu!“, îi imploră pe trecători.

La vederea aparatului de fotografiat, a încercat să-şi ferească faţa. O întrebăm de unde este şi răspunsul a fost uşor de anticipat: „Pătroaia, Dâmboviţa“. Spune că vine în fiecare dimineaţă cu trenul, ceea ce e greu de crezut, ţinând cont de handicapul ei. Cel mai probabil, şi ea este adusă în Piteşti de persoane care au de câştigat sute de lei pe zi de pe urma miloşeniei piteştenilor.

„E unii care îmi dă de fiecare dată când trece p-aici... Cinci mii, zece mii...“, spune cerşetoarea. În realitate, conform unor evaluări făcute de DGASPC Argeş, un cerşetor câştigă sume de până la 1.000 de lei zilnic, în funcţie de gradul de handicap, de locul unde cerşeşte şi de „repertoriu“. Cerşetoria concurează prostituţia „Am o fetiţă bolnavă de cancer!“, „Mi-a murit fata şi nu am cu ce s-o îngrop!“, „Dă un ban pentru că nu am mâncat de alaltăieri“ sau „Copiii m-au lăsat pe stradă. Dă un ban! Să te-ajute Cel de Sus şi să-ţi dea Dumnezeu sănătate la familie, copii!“ sunt doar câteva dintre textele cu care sunt imploraţi trecătorii.

Sumele pe care persoanele le scot de pe urma exploatării cerşetorilor „concurează“ cu veniturile de pe urma prostituţiei, spun surse din cadrul Biroului de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Argeş. Piteştiul este doar un exemplu în ceea ce priveşte amploarea pe care a luat-o cerşetoria, ridicată la rang de afacere.

Elena Fieraru este din Valea Mare Pravăţ, judeţul Argeş. Locuieşte într-o mare comunitate de romi. „Am cinci copii şi bărbatul handicapat. Ce să fac? Să fur? Să dau în cap? Copiii e mici şi nu se poate duce la muncă. Iau şi eu bani pentru o pâine“, spune femeia. În urmă cu câteva zile, femeia a fost amendată pentru cerşetorie. Cel mai probabil nu o să plătească niciodată cele 10 milioane de lei. REŢEA Pirande arestate pentru trafic de persoane În urmă cu două săptămâni, ofiţerii de la Crimă Organizată au arestat patru femei de etnie romă din comuna dâmboviţeană Crângurile, fiind suspectate de trafic de persoane. Acestea racolaseră cinci persoane cu handicap care, odată scoase la „produs“ în Piteşti, le-au adus venituri de peste 100.000 de euro în mai puţin de un an. Cele patru pirande riscă să stea în spatele gratiilor până la 15 ani.

Ne puteți urmări și pe Google News