Guvernul va introduce taxa pe pârloagă, pentru a stimula proprietarii să îşi îngrijească pământul. Agricultorii susţin că, înainte de a pune biruri, statul ar fi trebuit să gândească şi o metodă prin care ţăranii să fie stimulaţi să îşi lucreze terenurile.

O bună parte din populaţia de la sate este formată din bătrâni, care nu mai pot face agricultură. Cum nici nu au bani pentru a-şi achiziţiona utilaje şi nici încredere de a-şi da terenurile în arendă, de teamă să nu fie păcăliţi, ţăranii lasă suprafeţe din ce în ce mai mari nelucrate.

Anul acesta, circa trei milioane de hectare au fost lăsate pârloagă. Dacă ar fi cultivate, statul ar câştiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro. Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol şi culturile din împrejurimi.

''Dacă discutăm din punct de vedere al resurselor, decizia de a introduce taxa pe pârloagă este corectă. Ca fermier, investeşti mulţi bani pentru a-ţi cultiva pământul: faci lucrări cu utilajele, cumperi pesticide, ierbicide. Dacă vecinul nu îşi îngrijeşte terenul, dăunătorii migrează către propriile culturi. Deci, cheltuieşti alţi bani. Dacă le oferi un preţ bun pentru arendă, refuză, căci oricum primesc subvenţii'', ne-a declarat Daniel Botănoiu, directorul executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPAR).

Bani puţini pentru săraci

Totuşi, înainte de a institui noi taxe, statul ar fi trebuit să găsească o metodă prin care proprietarii de terenuri să fie stimulaţi să le ofere spre arendare, în condiţiile în care programul naţional specific se încheie la finele acestui an. În plus, suma de 100 de euro/hectar/an oferită de stat nu este suficient de mare pentru a fi atractivă.

''Pentru micul producător, introducerea taxei este o problemă, deoarece nu există o infrastructură. E la fel ca şi la parcări: dăm amenzi pentru parcat ilegal, dar nu avem locuri de parcare'', a dăugat Daniel Botănoiu.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru EVZ că fondurile colectate din taxa pe pârloagă vor ajunge în visteria primăriilor. Directorul executiv al FNPAR crede că soluţia nu este tocmai cea mai fericită, deoarece primarii nu vor folosi aceşti bani pentru a-i ajuta pe agricultori, ci le vor găsi întrebuinţări cu iz electoral, cum ar fi plata ajutoarelor sociale'.'

Funcţionarul public, pus la treabă

Directorul executiv al FNPAR propune câteva măsuri care ar putea stimula arendarea terenurilor şi, implicit, cultivarea lor. De exemplu, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar putea prelua în administrare terenurile nelucrate şi le-ar putea arenda unor investitori.

''Omul nu prea mai are încredere în cei care îşi fac o asociaţie. Dacă în schimb, statul, prin ADS, ar veni şi le-ar propune să îşi arendeze terenurile, situaţia s-ar îmbunătăţi. Astfel, ADS poate comasa terenurile şi le poate arenda unor investitori'', explică Botănoiu.

În alte state, cum este cazul Franţei, la împlinirea vârstei de 65 de ani, fermierii sunt susţinuţi financiar de stat pentru a renunţa la administrarea afacerii în favoarea copiilor sau a altor investitori. Practic, ies la pensie.

Totuşi, pentru ca un asemenea plan să funcţioneze este nevoie şi de schimbarea mentalităţii românilor, care, aşa cum menţiona şi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără într-un interviu acordat EVZ, caută să transfere capitalurile şi profiturile din zona productivă în zona speculativă.

''Au venit tineri care au lucrat prin Spania şi au vrut să arendeze pământ. Am fost cu ei din poartă-n poartă şi am stat de vorbă cu oamenii, dar nu au găsit de la cine să arendeze. Proprietarii le-au cerut 1.500 de kilograme de grâu la hectar, în condiţiile în care ei primesc de la actualii arendaşi 600 de kilograme/hectar.Tinerii le ofereau 1.000 de kilograme'', concluzionează reprezentantul FNPAR.