Medicii avertizează că, din cauza alimentaţiei deficitare, din ce în ce mai mulţi copii au afecţiuni specifice vârstei adulte, cum sunt gastrita, obezitatea sau bolile de inimă.
Copiii din România sunt din ce în ce mai sedentari, fără vlagă şi se îndoapă cu mâncare fast-food, arată rezultate preliminarii ale programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Faţă de anii ’90, doctorii au observat o creştere cu 10 la sută a numărului copiilor cu afecţiuni nespecifice vârstei. Aceşti copii se vor transforma în adulţi obezi, cu afecţiuni gastrice, boli cardiovasculare şi diabet, au avertizat specialiştii săptămâna trecută, în cadrul Conferinţei Naţionale de Medicina Familiei de la Bucureşti. Gastrite la micuţi de 5 ani
Deşi sunt mult mai frecvente la adulţi, gastritele au devenit o obişnuinţă chiar şi la copiii de 5 ani, a tras un semnal de alarmă doctorul Daniela Ştefănescu, medic de familie, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti. O posibilă explicaţie ar putea fi alimentaţia dezechilibrată. „Foarte mulţi copii au un exces de alimentaţie şi în special de fast-food. Părinţii nu ştiu cum să-i alimenteze şi li se pare mult mai uşor să le cumpere mâncare semipreparată decât să gătească“, subliniază doctorul.
Urmarea imediată a unei astfel de alimentaţii este dezvoltarea greoaie a copilului. „Sistemul lor digestiv nu este bine dezvoltat şi din alimentele astea de tip fast-food se absorb mai ales grăsimile şi zahărul. Drept urmare, copiii nu se vor dezvolta suficient“, apreciază şi medicul gastroenterolog Alina Popescu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.
Diabet din tinereţe
Excesul alimentar a dus şi la o creştere a numărului copiilor obezi, la vârste mici, au mai observat medicii. Astfel, o greutate mult peste medie este întâlnită mai nou şi la copiii de un an. „Obezitatea se traduce prin înmulţirea celulelor grase, care determină o insulino-rezistenţă, care poate duce la diabet, boli cardiovasculare. La adultul care a fost obez în copilărie, aceste celule grase sunt şi mai mari decât la un adult devenit obez mai târziu în viaţă“, explică medicul diabetolog Julieta Cristescu, medic primar diabet zaharat şi boli de nutriţie la Institutul „N. Paulescu“.
Astfel, există riscul de îmbolnăvire la o vârstă mai tânără. Medicii îi învinovăţesc pe părinţi şi pentru faptul că nu-şi impulsionează copiii să facă mai multă mişcare fizică. Pasiunea celor mici pentru calculator poate avea urmări asupra sănătăţii coloanei lor vertebrale. „Mulţi copii pe care i-am văzut aveau probleme de statică a coloanei. În plus, părinţii s-au plâns că cei mici au tulburări de somn“, mai spune doctorul Ştefănescu, care consultă pe lună aproape 700 de copii. „Părinţii decid ce mănâncă copilul“ Părinţii ar trebui să nu le mai dea copiilor mâncăruri semipreparate, ci numai mâncare făcută în casă. De asemenea, să îi înveţe de mici să mănânce diversificat. „Nu există copil care alege să fie vegetarian sau să bea numai un anumit tip de suc. Părinţii sunt aceia care îi învaţă şi care decid pentru copiii lor ce să mănânce. În loc să-şi lase copiii la calculator până târziu, ar trebui să-i trimită la culcare cât mai devreme. Altfel, cei mici pot dezvolta tulburări de somn“, spune doctorul Daniela Ştefănescu. MĂSURI
Cod internaţional pentru prevenirea obezităţii Creşterea alarmantă a numărului de copii obezi din întreaga lume a determinant Comitetul Internaţional Anti-Obezitate (IOTF) să realizeze la începutul lunii martie un cod de prevenire a obezităţii la copii. Codul propune interzicerea promovării la televizor, dar şi pe internet a produselor fast-food sau a băuturilor carbogazoase. De asemenea, codul mai propune interzicerea folosirii celebrităţilor sau a personajelor de desene animate în reclame.