Social
Fenomenul shrinkflation se vede la raft. Plătești la fel, dar ai parte de o surpriză neplăcută
sursa: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
În 2026, shrinkflation-ul lovește puternic supermarketurile românești: gramaje reduse la cafea, ciocolată, lactate și detergenți, prețuri înghețate, buzunare goale. Descoperă exemple concrete, ce spune legea și cum să te aperi fără să te lași păcălit.
Ai observat vreodată că tubul de pastă de dinți pare neschimbat, dar iese mai puțină pastă decât înainte? Sau că pachetul tău obișnuit de cafea boabe, care era mereu 500 de grame, s-a transformat brusc într-unul de 450 de grame, fără ca prețul să scadă măcar un leu? Nu e doar o impresie și nu ești singurul care simte asta. Fenomenul poartă numele de shrinkflation și, în 2026, a devenit o realitate cotidiană pe rafturile din România.
În timp ce inflația oficială pare să se mai tempereze – cu estimări BNR care vorbesc de o scădere treptată în primele luni ale anului –, buzunarul românului resimte altceva: o scumpire ascunsă, mascată cu pricepere de producători și retaileri. Plătești același preț ca acum un an, dar primești mai puțin produs în ambalaj.
Ajungi să cumperi mai des, să cheltui mai mult pe același coș săptămânal și te întrebi de ce, deși salariile au crescut puțin, sentimentul e că banii se duc mai repede ca niciodată.
De ce explodează shrinkflation-ul tocmai în 2026?
Răspunsul e simplu și dur: costurile de producție și materie primă au rămas ridicate, iar consumatorii au devenit extrem de sensibili la orice majorare clară de preț pe etichetă. După valurile de inflație din 2022–2024, oamenii au învățat să lase pe raft orice produs care arată cu 2–3 lei mai scump decât data trecută. Producătorii au prins rapid șmecheria: mai bine reduc cantitatea cu 10–20% decât să crească prețul vizibil cu 15%. E mai puțin observabil, mai puțin enervant la prima vedere și, în multe cazuri, funcționează perfect.
În România, fenomenul nu e nou – îl vedeam timid încă din 2023 la ciocolată, cafea sau detergenți –, dar în 2025–2026 a devenit aproape epidemic. Rapoarte recente din retail și FMCG arată că tocmai categoriile de „plăcere” – dulciuri, snacks, băuturi dulci – și chiar unele de bază precum iaurtul, untul sau uleiul înregistrează scăderi masive de volum, tocmai din cauza acestor reduceri ascunse de gramaj combinate cu prudența cumpărătorilor. Peste două treimi dintre români spun că au observat shrinkflation în ultimele 12 luni, iar efectul se simte zilnic la casă.
Supermarket. Sursa foto: Pixabay
Exemple concrete de pe rafturile românești
Pe rafturi, exemplele sunt concrete și ușor de recunoscut dacă te uiți atent. Cafeaua măcinată sau boabe, care era standard la 500 de grame, a ajuns la multe mărci premium la 400–450 de grame, dar prețul rămâne tot între 22 și 28 de lei.
Diferența o simți imediat la espresso-ul de dimineață: două cești în loc de trei. Tabletele de ciocolată clasice, odată de 100 de grame, s-au transformat în 80–90 de grame, iar ouăle de Paște sau iepurașii din ciocolată au fost afectați masiv încă din anul trecut, trendul continuând nestingherit. Unii producători au mers și mai departe, înlocuind untul de cacao cu uleiuri vegetale mai ieftine, dar asta e altă poveste.
La lactate, paharele de iaurt de 400 de grame au devenit 350 sau chiar 300 de grame la unele sortimente „cremoase”, iar caserolele de unt au coborât de la 200 de grame la 180 sau 170, fără ca prețul să se miște în jos. Detergenții și capsulele de rufe au scăzut de la 20–22 de bucăți la 16–18 în aceeași cutie colorată care arată identic. Chiar și în restaurante fenomenul a migrat: porțiile de cartofi prăjiți sau friptură s-au micșorat vizibil în ultimul an-doi, dar prețul meniului a rămas stabil, așa că mănânci mai puțin la aceeași notă de plată.
Ce spune legea și cât de eficientă e?
Din octombrie 2024, Ordinul ANPC 539/2024 obligă comercianții să informeze clar consumatorii când un produs își reduce cantitatea, dar prețul rămâne același sau crește.
Trebuie afișat prețul pe unitate de măsură – lei pe kilogram sau litru – și o mențiune vizibilă la raft despre reducere.
În teorie sună bine, dar în practică mulți se mulțumesc cu etichete mici, greu de citit, sau anunțuri generale care nu spun nimic concret.
Amenzile pot fi uriașe, până la milioane de euro în cazuri repetate, însă controalele ANPC sunt încă prea puține față de amploarea problemei. În alte țări europene – Franța, Italia, Ungaria sau Austria – s-a mers mai departe cu etichetare obligatorie clară și temporară, dar România rămâne la stadiul bunelor intenții, cu implementare șovăielnică.
Supermarket. Sursă foto: Pixabay
Cum te aperi eficient la cumpărături?
Uitându-te mereu la prețul pe kilogram sau litru – acolo se vede adevărata scumpire ascunsă. Mulți oameni țin un album în telefon cu poze la etichetele produselor preferate, ca să compare data viitoare rapid.
Alege deseori mărcile no-name sau private label ale lanțurilor – acolo gramajul se păstrează mai bine, tocmai ca să concureze cu brandurile mari. Când vezi o ofertă reală cu reducere procentuală mare și gramaj neschimbat, ia stoc, dar verifică data de expirare. Și, nu în ultimul rând, redu treptat „produsele de plăcere” scumpe – snacks-urile și dulciurile sunt cele mai afectate categorii.
Un român povestea recent pe un grup online: „Am crezut că înnebunesc – cafeaua mea preferată de 500 g a ajuns 450 g, dar cutia arată identic. Am calculat: plătesc efectiv cu 11% mai mult pe kilogram. E hoție legală!” Mulți simt la fel.
Fenomenul Shrinkflation nu dispare, se dezvoltă
În 2026, cu o creștere economică prognozată slabă și consumatorii tot mai prudenți, shrinkflation-ul nu dispare – se mută și se ascute. Opt din zece oameni sunt mai atenți la prețuri decât anul trecut, iar produsele de impuls sau „de lux” dispar primele din coș. E un simptom al unei economii în care costurile explodează, dar puterea de cumpărare stagnează. Până când lucrurile se stabilizează cu adevărat, singurul câștigător rămâne cel vigilent la raft.
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.