Exclusiv. Stau la bloc, dar trăiesc ca la țară. Orașele în care proprietarii își încălzesc apartamentele cu lemne

Exclusiv. Stau la bloc, dar trăiesc ca la țară. Orașele în care proprietarii își încălzesc apartamentele cu lemnesobă teracotă. Sursa foto: Captură video/Youtube

În România modernă, unde centralizarea termică a devenit standard în majoritatea orașelor, mai există locuri unde sobele pe lemne sunt folosite în apartamente. În orașe precum Săveni, Darabani, Uricani sau Calafat, dar și în câteva sate în care mai există blocuri ridicate în comunism, oamenii își încălzesc apartamentele ca odinioară. În exclusivitate pentru EVZ, un inspector de la Primăria Uricani a explicat că blocurile vechi din oraș au fost reabilitate, însă mulți proprietari aleg în continuare acest sistem de încălzire.

Se încălzesc cu lemne în apartamente. Cum trăiesc românii care stau la bloc, dar nu au renunțat la sobe

În mediul rural, mai multe blocuri ridicate în perioada comunistă pentru angajaţii CAP-urilor sau ai primăriilor se află astăzi într-o stare avansată de degradare. Multe dintre ele nu au fost niciodată branșate la utilități moderne, iar proprietarii au fost nevoiți să se arapteze condițiilor.

Blocurile construite la țară în perioada comunistă sunt locuite și astăzi, fie de urmașii celor care le-au primit înainte de 1989, fie de săteni mai nevoiași care le-au cumpărat.

Scările de bloc, lăsate de izbeliște ani de zile, s-au degradat treptat și s-au transformat în spații greu de folosit, pe care proprietarii încearcă să le întrețină cu greu.

bloc vechi

Bloc vechi. Sursa foto: Google Maps

Depozitarea lemnelor, mizeria și mirosul de fum, principalele dezavantaje

Încălzirea cu sobă în bloc vine cu mai multe provocări pentru proprietari. Una dintre cele mai mari dificultăți este depozitarea lemnelor, pentru că spațiile din apartamente sunt adesea mici, iar cantitatea necesară pentru întreaga iarnă poate fi greu de gestionat.

Pe lângă problemele legate de depozitare, cei care mai au sobe în apartamentele se confruntă și cu problema mizeriei. Cenușa care se adună după fiecare foc, dar și resturile de lemn trebuie strânse regulat. În caz contrar, zonele de trecere din bloc și încăperile vor deveni greu de folosit.

Un alt aspect dificil este mirosul de fum, care pătrunde în apartamente și în spațiile comune, afectând confortul locativ. Fumul poate fi deranjant, mai ales pentru copiii mici sau pentru persoanele cu probleme respiratorii. Astfel, aerisirea constantă a încăperilor este prioritară.

În plus, soba necesită o întreținere constantă: coșul de fum trebuie curățat periodic, iar etanșeitatea și starea pieselor trebuie verificate regulat pentru a preveni accidentele sau intoxicațiile cu monoxid de carbon.

Hunedoara, județul cu cele mai multe blocuri din perioada comunistă

Județul Hunedoara a fost mult timp cunoscut drept „județul blocurilor-fantomă”. În anii ´60-´70, regimul comunist ridica zeci de blocuri pentru muncitorii veniți din întreaga țară, aduși să lucreze în minerit și industrie. La acea vreme, construcțiile erau un motiv de mândrie: erau văzute ca semnul modernizării și al progresului economic al regiunii.

Zona mineritului a fost epicentrul acestei dezvoltări. Valea Jiului, orașele Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani adăposteau înainte de 1990 sute de mii de muncitori, veniți din întreaga țară pentru exploatările miniere și combinatul siderurgic din Hunedoara. În Deva, Brad sau pe Valea Mureșului, minele de fier și alte exploatări industriale angajau mii de oameni, iar blocurile ridicate pentru aceștia reprezentau o formă de urbanizare rapidă a regiunii.

După prăbușirea mineritului în anii ´90 și începutul anilor 2000, zeci de mii de locuri de muncă au dispărut, iar mulți foști angajați s-au întors în zonele natale.

Uricani, orașul în care blocurile vechi au fost reabilitate

Uricani este un oraș în care blocurile vechi au trecut printr-un proces de reabilitare. Prin Programul Operațional Regional 2014-2021 au fost renovate 13 blocuri, iar alte 20 au fost modernizate prin PNRR.

Un bloc a rămas în așteptare pentru că nu avea înființată o asociație la momentul depunerii proiectului. Între timp, proprietarii au făcut asociația, au pregătit documentația, iar Primăria caută cea mai potrivită sursă de finanțare pentru finalizarea lucrărilor.

Încălzirea rămâne însă o provocare. În oraș, sistemul centralizat nu mai funcționează din 2005, iar majoritatea oamenilor își încălzesc locuințele cu gaz, în timp ce unii folosesc sobele pe lemne.

„13 blocuri au fost reabilitate prin Programul Operațional Regional 2014-2021 și restul de 20 prin PNRR. Mai există un bloc care nu a avut asociație în momentul în care a fost depus. Între timp a fost făcută asociație și au pregătit documentația și urmează să vedem prin ce program de finanțare reușim să o depunem.

La Uricani nu mai funcționează încălzirea centralizată din 2005. În general, oamenii își încălzesc locuințele electric, cu gaz cei mai mulți, și mai sunt care folosesc sobe”, ne-a spus Cristian Dinea, inspector compartiment Investiții Primăria Uricani.