Singurătatea şi dorul de ţară îi determină pe mulţi români, plecaţi la lucru în Spania, să-şi caute jumătăţile prin ţara toreadorilor. Nu vor iubiri de telenovelă, ci tânjesc tot după „borşul de acasă“.
Dau anunţuri într-un ziar destinat diasporei, în căutarea unor compatrioţi la fel de singuri ca şi ei. Numai anul trecut, la Madrid, s-au căsătorit peste 500 de români. Compatrioţii pripăşiţi prin Spania nu vor iubiri de telenovelă. Tânjesc, în general, la români sau românce. Măcar pentru că de la ei ştiu la ce să se aştepte.
Se ia Spania, se scoate din ilustratele de vacanţă, se bate în cuie şi se toarnă un cer de culoarea betonului. Se iau copiii spaniolilor de treabă de la grădiniţe cu pretenţii, li se pune în faţă o farfurie cu mâncare caldă - vreo tocăniţă românească -, se plimbă apoi prin parcuri până ameţesc. Pe la ore mici din noapte, se ia România, se bagă în pat şi se reconstruieşte din temelii, în aşteptarea somnului. În fiecare zi de lucru, până la Crăciun, până la Paşte, până Dumnezeu ştie când.
Câţiva încearcă să mai şi trăiască pe alocuri. Dacă nu sunt divorţaţi, emoţionanta noţiune „familia de acasă, nevasta mea şi copiii mei“ se rezumă la obligaţii, telefoane primite rar şi bani făcuţi aici. Şi nu prea se poate întâmpla să fie altfel.
Cu puţin noroc, un număr de telefon sau un ID de messenger, poate iese de vreo noapte pasională sau de vreo nuntă la Consulat, urmată de masa şi dansul cu specific românesc. Vin anunţuri şi din alte ţări
Una dintre principalele legături între românii risipiţi prin toate colţurile Spaniei este revista „Român în lume“, care publică anunţuri matrimoniale cu nemiluita. Mai pline de poezie ca oricând. „Este o rubrică ce creşte cu fiecare ediţie, semn că se suferă de singurătate în Spania şi nu numai. Am primit anunţuri şi din alte ţări, dar nu le publicăm deocamdată. (...) Despre felul anunţurilor... de toate pentru toţi, cu frâu imaginativ maxim“, spune Alin Alex Mercaş, de la „Român în lume“. Cu Gabriel, autorul unui astfel de anunţ, am stat de vorbă recent. Ne-a pus în pagină adevărul lui: despre cum are familie în România şi prea mult de muncă în Spania, despre Dumnezeu, despre o singurătate care poate fi mortală şi despre cum fug românii unii de alţii printre străini.
Totuşi, nu e Spania atât de neagră: anul trecut, numai la Madrid s-au luat 254 de cupluri de români. Până la jumătatea lui 2008, s-au mai oficiat încă 84 de căsătorii.
PROFILURI
„Te aştept pentru un dialog serios, uman, etc., pe messenger“
> COCALARUL FĂRĂ „PRINTZESĂ“
„Sunt un băiat de calitate“
Ruda celebrului ţăran cu Audi, care făcea furori pe YouTube acum ceva vreme, însă ceva mai lipsit de noroc în dragoste. Are „calitate“, niscaiva fantezii bisexuale şi probleme cu limbile. Ilustraţie: „Tânăr atrăgător şi bine dotat, doresc cunoştinţă cu tinere sau cupluri în scopul petrecerii timpului liber sau al plăcerii. Locuiesc în Tarragona şi nu vorbesc spaniola“. Un alt cocalar, şi mai dezinhibat, ştie clar ce are de scos în faţă: „Sunt un băiat de calitate, am 18 ani şi caut şi eu o domnişoară în jur de 17-20 de ani. Eu locuiesc în Madrid şi nu contează din ce oraş eşti, dar să fii frumoasă ca şi mine“. > FAMILISTUL FĂRĂ FAMILIE „Materialistele şi aventurierele excluse“
Acoperă cea mai mare bucată de pagină cu vieţile lor puse între schele. Pun neapărat în coada prezentării un avertisment: „Materialistele şi aventurierele excluse“. Au, în general, mai mulţi ani decât restul, o zodie proprie şi câteva preferate, vor relaţii serioase şi nu răspund la bipuri. Ilustraţie: „Berbec, 30 de ani, fără vicii şi fără obligaţii. Îmi caut jumătatea, cu siguranţă nu vei fi dezamăgită“. > INVESTITORUL FĂRĂ OFERTE „Doresc o fată cu interes de viitor“
Averea este partea cea mai consistentă a ofertei, restul sunt mici mofturi, bune de pus după virgulă. Ilustraţie: „Am 33 de ani şi investiţii imobiliare în Spania şi România. Doresc să cunosc o fată cu vârsta între 22 şi 30 de ani, cu interes de viitor, simpatică, drăguţă şi nefumătoare“. > POETUL FĂRĂ MUZĂ „Cel mai frumos şi plăcut e să fii fericit“
Încercările literare prind la sufletele sensibile, încercate de doruri mai sofisticate. Demonstraţie: „Am 27 de ani, mă simt foarte singur şi trist în lumea aceasta zbuciumată şi plină de neajunsuri. Eu cred că cel mai frumos şi plăcut e să fii fericit. Dacă vrei să fii fericită şi iubită, eu nu te dezamăgesc. Dacă eşti sinceră, fără obligaţii şi nefumătoare şi doreşti o relaţie serioasă, nu te ezita...“. Poeta cu umor: „Singurătate... Vreau să scap!! Chiar nu e de făcut nimic?!! Oricât îmi bag eu mintea-n cap/Rămâne şi pe-afar’un pic!“. Bătrână, urâtă, cu simţul umorului bine dezvoltat. Dacă eşti singur, educat, ai simţul umorului, peste 1,75 m şi cel puţin 48 de ani...“. Sau poetul în căutare de răspunsuri: „Există mii de întrebări în noi înşine, unele ne macină mult, ne simţim singuri, nu şi în cazul de a avea mulţi prieteni, vrei să fii şi tu unul dintre ei, te aştept pentru un dialog serios, uman, etc., pe messenger...“. > SĂRACUL FĂRĂ COMPLEXE „Lucrez, dar mai rar, doar când plouă“ Din prezentările prăpăstioase mai rezultă oameni cu umor, lipsiţi de prea multe pretenţii. „Am 30 de ani, sunt un băiat rahitic, şi aş dori să cunosc o doamnă aşa, mai strâmbă, ca şi mine. Eu am 7 ani în Spania şi sunt singur de mulţi ani şi lucrez, dar mai rar, doar când plouă...“. Sau: „Sunt un tip la vreo 20 de ani şi bruneţel. Locuiesc în Madrid şi dacă se poate Tu să locuieşti tot în Madrid. Să fii frumoasă şi să nu vrei bani, că n-am, poate îţi pot da altceva mai bun decât banii“. Deşi lucrează mult, altul vrea, dacă se poate, să atingă teme religioase în discuţiile cu eventuala parteneră. „Sunt un băiat din Madrid şi nu prea am timp să discut, vorbi cu cineva pentru că, sincer, lucrez mult; dacă e cineva care ar dori să schimbe o vorbă, să aibă o discuţie sinceră şi constructivă despre toate lucrurile, să schimbăm experienţe, aş fi încântat dacă atingem şi subiecte religioase (sunt ortodox).“
POVESTEA LUI GABRIEL „Am văzut români care s-au despărţit de singurătăţi“
Bună ziua, Gabriel este numele meu, aş vrea să înţelegeţi că tot ce vă spun acuma sunt trăite, simţite, întrebate etc. De mine însuşi, este purul adevăr ceea ce nimeni nu poate să o ştie, decât cel care trăieşte, munceşte aici câţiva ani. Bineînţeles, dacă îl interesează să ştie mai multe. Asta depinde de fiecare. Aşa. O zi obişnuită pentru mine e o zi neobişnuită pentru alţii. Şi o spun de ce, eu mă scol la 6 dimineaţa, la 7 intru, ies la ora 15 şi intru, din nou, la alt servici la ora 16.30. Până la ora 1 noaptea, sau până la ora 2 noaptea. Trebuie să mă culc ca să mă odihnesc cât de cât, pentru că, dacă nu dorm, a doua zi nu mai sunt om. Şi iar mă scol la 6 şi aşa mai departe. Nu poţi să strângi ceva bani dacă nu ai două servicii, nu chiar cum am eu, dar să ai două, adică poţi să trăieşti şi cu un servici, dar nu-ţi mai rămâne nimic la sfârşitul lunii. Bineînţeles că eu lucrez şi la sfârşit de săptămână şi de Sărbători. Nu mă întrebaţi, sau ştiu că vă gândiţi cum pot să fac asta, credeţi-mă că nu ştiu. ÎNTREBAŢI-L PE DUMNEZEU!!! De găsit pe cineva ca prietenă sau poate, în final ca soţie (jumătatea ta)! Vedeţi Dumneavoastră, românii care pleacă din ţară, indiferent în ce ţară pleacă, sunt convins că nimănui nu-i place să plece în NECUNOSCUT!!!!! Nevoia te împinge şi, cum spuneam, singurătatea aici poate fi mortală. Şi credeţi-mă pe cuvânt că am întâlnit persoane care s-au despărţit de singurătăţi, sau au făcut copii şi aici, cu toate că aveau şi în ţară copii şi soţie. Dacă nu mă rugam la DUMNEZEU!!!, nu cred că răzbeam. Dar să terminăm subiectul cu jumătatea de aici. Nu e imposibil şi e normal să cauţi pe cineva compatibil cu tine, acuma depinde foarte mult şi de vârstă. Dar,†cum am mai zis, mulţi vin†încărcaţi cu trecut din ţară şi nu uşor trec aici de el. Încă îi mai bântuie. Eu vă spun că trăiesc încă aici, mi-am mâncat şi pierdut ani şi tinereţea aici. Asta e, chiar dacă am avut de pierdut, nu mă pot schimba. Gabriel.