Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care blochează aderarea Suediei la NATO, va purta discuţii la summitul NATO de la Vilnius de săptămâna viitoare cu preşedintele american Joe Biden, a anunţat duminică preşedinţia turcă,

Liderii au convenit să se întâlnească faţă în faţă la Vilnius şi să discute în detaliu relaţiile bilaterale dintre Turcia şi Statele Unite şi problemele regionale", se arată în declaraţia Ankarei.

Preşedinţia turcă a declarat că Erdogan şi Biden au vorbit duminică la telefon despre aderarea Suediei la Alianţă şi livrarea de avioane de luptă americane F-16 către Turcia.

"Observând că nu este corect să se asocieze cererea Turciei de (avioane) F-16 cu aderarea Suediei, preşedintele Erdogan i-a mulţumit preşedintelui american Joe Biden pentru sprijinul său pentru cererea Turciei de F-16", se mai precizează în declaraţie.

Discuții legate de aderarea Suediei la NATO

Pentru unii observatori, unda verde a Turciei pentru intrarea Suediei în Alianţă este condiţionată de livrarea avioanelor F-16 către Ankara.

Turcia este ultima ţară NATO alături de Ungaria care se opune aderării Suediei, în ciuda măsurilor luate de ţara scandinavă, inclusiv o reformă a constituţiei sale şi adoptarea unei noi legi antiterorism.

Erdogan, care urmează să se întâlnească luni cu premierul suedez Ulf Kristersson la Vilnius, acuză autorităţile suedeze pentru presupusa lor indulgenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul lor şi cere extrădarea a zeci dintre aceştia.

"Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Suedia a făcut paşi în direcţia bună prin modificarea legislaţiei antiterorism. Dar susţinătorii organizaţiei teroriste PKK/PYD/YPG continuă să demonstreze liber (în Suedia) pentru a lăuda terorismul, ceea ce anulează măsurile luate", se arată în comunicatul preşedinţiei turce, conform Agerpres.

O decizie foarte controversată

În acest timp, decizia SUA de a transmite Ucrainei muniţii dispersie a provocat reacţii contradictorii printre aliaţii ţării invadate de ruşi. Două ţări europene au declarat ferm că sunt contra utilizării acestor arme, indiferent de împrejurări. Declaraţiile au fost făcute de către premierul britanic și ministrul spaniol al Apărării, care argumentează că țările lor au semnat convenţia ce interzice producerea şi utilizarea muniţiilor cu dispersie.