Liderul de la Kremlin a anunţat că, după ce nu va mai fi preşedinte, ar putea rămâne la putere, ca premier.
Vladimir Putin va rămâne cel mai puternic om politic de la Moscova mulţi ani de acum înainte, chiar dacă nu va mai fi preşedinte din primăvara lui 2008. Aceasta este concluzia unanimă la care au ajuns ieri presa rusă şi cea occidentală, la o zi după ce Putin a anunţat că va intra în cursa pentru alegerile legislative din decembrie şi că se gândeşte serios la preluarea funcţiei de prim-ministru. „Putin a devenit propriul său succesor“, a titrat cotidianul „Izvestia“, iar „Vremia Novostei“ a pus punctul pe „i“: „Are mai puţină importanţă cine va ocupa fotoliul de preşedinte dacă parlamentul şi guvernul sunt controlate de liderul actual al ţării“. În opinia cotidianului „Kommersant“, Putin are trei opţiuni: să devină premier, preşedinte al Dumei sau să fie reales şef al statului după o scurtă pauză. Momentan, cea mai vehiculată variantă este aceea potrivit căreia Putin ar urma să ajungă în fruntea guvernului. Luni, el a declarat că trebuie îndeplinite două condiţii pentru a putea deveni premier: partidul Rusia Unită, pe listele căruia va candida la legislative, să câştige scrutinul, şi la conducerea ţării să ajungă „o persoană capabilă şi modernă“. Aceasta ar trebui să facă echipă cu primul-ministru şi împreună să conducă Rusia, a mai spus Putin. Premierul-jucător Analistul politic Serghei Markov apreciază că Vladimir Putin va fi un premier mult mai puternic decât Viktor Zubkov sau predecesorii acestuia şi explică cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Susţinută de liderul de la Kremlin, formaţiunea Rusia Unită ar putea câştiga peste două treimi dintre cele 450 de locuri în Duma de Stat, ceea ce i-ar permite să guverneze singură şi să facă o mişcare prin care să îşi arate recunoştinţa faţă de Putin. „Rusia Unită nu va avea doar majoritate parlamentară, ci şi majoritate constituţională“ şi va putea amenda legea fundamentală fără a avea nevoie de susţinerea celorlalte partide, explică Markov, citat de cotidianul „Financial Times“.
Astfel, atribuţiile premierului ar fi considerabil extinse, în detrimentul celor ale preşedintelui, avertizează Markov. Pentru prima dată după 1991, „la Kremlin va sta preşedintele, dar nu neapărat şi liderul naţiunii“, susţine, la rândul său, analistul Gleb Pavlovski. Rocada Putin-Zubkov În prezent, rolul primului-ministru al Federaţiei Ruse este unul extrem de limitat. El nu are niciun cuvânt de spus în politica externă, nu controlează serviciile secrete şi poate fi demis de către şeful statului. Situaţia se va schimba însă dacă locul lui Zubkov va fi luat de Putin. Pe de altă parte, nu este exclus ca tocmai Viktor Zubkov să fie preşedintele dorit de Vladimir Putin, care preferă să colaboreze cu oameni capabili, dar mai ales loiali. Zubkov este un apropiat al lui Putin, cei doi lucrând împreună la Primăria din Sankt Petersburg în anii ’90. „Nimeni nu poate rivaliza cu Putin în termeni de autoritate, influenţă şi putere“, apreciază Maria Lipman, de la Centrul Carnegie din Moscova. Spre deosebire de alţi analişti, ea consideră drept inutilă o eventuală revizuire a Constituţiei. „Puterea se află acolo unde se află Putin. În Rusia de astăzi practic nu mai există instituţii, ele sunt aşa de slabe, încât nu mai joacă niciun rol. Vladimir Putin va stabili politica externă şi orice altă politcă, la fel ca şi până acum“, mai spune Lipman REACŢII O afacere internă Comisia Europeană a refuzat ieri să comenteze intenţiile liderului de la Kremlin. „Nu am de făcut niciun comentariu în legătură cu o problemă internă a Rusiei“, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Johannes Laitenberger. Şi Casa Albă a refuzat să se pronunţe în legătură cu ultimele evenimente de pe scena politică din Rusia, limitându-se la a solicita organizarea de alegeri libere şi democratice. În schimb, secretarul de stat american Condoleezza Rice s-a declarat îngrijorată de „concentrarea puterii“ la Kremlin. Rice şi-a făcut cunoscută poziţia într-un interviu acordat cotidanului „New York Times“.
Recomandările noastre
