Calin Hera: "Lui Claudiu Saftoiu i-a fost de-ajuns mai putin de o jumatate de an ca sa demonstreze ca a fost parasutat din gresala la conducerea SIE".
Intr-o ierarhie, orice angajat tinde sa fie promovat pana la nivelul lui de incompetenta. Ati recunoscut una dintre Legile lui Murphy, desigur. Cazul Claudiu Saftoiu este o contributie (defel singulara) adusa de Romania pentru ca acest enunt sa poata fi vizualizat. Dar demisia acestuia de la conducerea Serviciului de Informatii Externe e o problema care nu tine doar de persoana lui Claudiu Saftoiu.
In ceea ce-l priveste pe impricinat, lucrurile se pot simplifica destul de mult: palaria de la SIE a fost total nepotrivita pentru el. Presupun ca a performat bine si foarte bine ca expert PR ori in calitate de consilier prezidential pe probleme de politica interna al lui Traian Basescu si ca era unul dintre oamenii pe care seful statului ii considera de incredere (calitatea primordiala?).
Tarlaua SIE e insa o alta mancare de peste, iar lui Claudiu Saftoiu i-a fost de-ajuns mai putin de o jumatate de an ca sa demonstreze ca a fost parasutat acolo din greseala. Cinic vorbind, gafa din comisia Voiculescu a fost doar un eveniment inevitabil care e mai bine ca s-a produs mai devreme. Saftoiu nu facea parte din peisaj.
E usor sa ne imaginam cum il pacaleau tot soiul de „spioni” smecheri, mai mari sau mai mici. Privita acum, afacerea „Soveja” capata o deslusire foarte omeneasca. Primarului de acolo i-a fost foarte lesne sa-l atraga pe ditamai Saftoiu intr-o ecuatie imobiliara stravezie astfel incat sa-si atinga scopul (un drum practicabil care sa mareasca, implicit, pretul terenurilor).
Acum, Saftoiu a plecat. Dan Voiculescu se poate felicita: macar l-a lovit pe Basescu la veriga slaba. Caci seful statului a dat chix de prea multe ori la capitolul „politica de personal”. Toate rateurile, incepand cu „blonda de la Integrare” si blonda Elena Udrea pana la brunetul Claudiu Saftoiu, demonstreaza ca Traian Basescu are o problema. De ce el, un tip istet, se inconjoara in primul rand de oameni care spun mai degraba „da, sefu’!” si gafeaza exemplar? Isi pregateste, constient sau inconstient, tapi ispasitori? De ce nu poate Traian Basescu sa-si tina aproape oameni de valoare, precum Andrei Plesu, de exemplu?
Pana la urma, nici problema de personal a lui Basescu nu e lucrul cel mai grav in toata aceasta poveste. Cu toata morga lui de baiat care s-a ajuns, se pare ca el a expus o situatie pe care a gasit-o la SIE, lasata ca atare de predecesori. Ca doar nu se va fi apucat Saftoiu sa cumpere tehnica de inregistrare ultimul racnet si sa-i puna pe spioni sa ciuleasca urechile cot la cot cu sereistii (respectiv cu cei din MAI, DNA sau Parchet, daca e sa-l credem pe cuvant pe fostul sef al SRI, Radu Timofte). E grav, asadar, ca se asculta telefoanele, securistic.
In fine, e grav ca, in acest moment, n-avem director la SIE, n-avem ministru de externe si nici ambasadori in capitalele de pe celebra axa Washington-Londra. Ceea ce la inceput a parut o gluma proasta, la care unii au ras - blocajul pe relatia Basescu - Tariceanu, gratie unor legi numai bune de aruncat la cos - devine o criza. Iata-ne icnind si la capitolul politica externa! Un fost atu al presedintelui Basescu pare acum o povara. Asa se explica si faptul ca premierul Tariceanu e tot mai activ in acest domeniu; e paine de mancat pe partea asta. Meciul continua. De castigat, castiga securistii.
Recomandările noastre
