PDL şi-a încasat-o puternic duminică. USL a luat 36 de Consilii Judeţene şi aproape tot Bucureştiul. USL a triumfat în 28 de reşedinţe de judeţ, dacă socotim doar provincia.
PDL are câteva bastioane, răsfirate peste tot pe hartă, la fel ca satele izolate din Alba, pentru care au tremurat pâna în ultima clipă.
Aşa e, PDL şi-a încasat-o dar cred că nu ştie încă prea bine ce l-a lovit. USL e de fapt PSD dopat cu steroizi PNL. Dacă separăm candidaţii USL în PSD şi PNL rezultă următoarele rezultate la nivel naţional:
- PSD - 17 primari în reşedinţe de judeţ şi 24 de consilii judeţene. Total: 41 de câştigători
- PNL - 9 primari în reşedinţe de judeţ şi 13 consilii judeţene. Total: 22 de câştigători
- PDL - 12 primari în reşedinţe de judeţ şi 2 consilii judeţene. Total: 14 câştigători.
PDL şi-a stricat scorul în raport cu PNL, în primul rând din cauza rezultatului catastrofal din Bucureşti.
Dacă separăm USL în solvent şi solvat, observăm că PSD are mai mult decât PDL şi PNL la un loc în reşedinţele de judeţ şi consilii judeţene. România are în acest moment 41 de baroni PSD. Stânga este marele câştigător al acestor alegeri, PSD este singurul învingător veritabil. PSD are, în interiorul USL, de două ori mai mulţi câştigători decât PNL (41 la 22), pe posturile cu adevărat importante. Deci raportul real de forţe în USL este de 2 la 1 în favoarea PSD. Dacă PNL va obţine şi la generale paritate pe circumscripţii înseamnă că Victor Ponta le va face cadou vreo 50-60 de locuri în Parlament.
PDL are 12 primari în reşedinţele de judeţ, fiind pe locul doi după PSD. Dacă adăugăm cei 9 primari PNL, rezultă că în marile oraşe dreapta are 21 de reprezentanţi, în timp ce stânga, PSD, are 17. E o împărţire destul de firească între cele două doctrine politice. Aceste alegeri nu desfiinţează PDL în mediul urban, ci confirmă o împărţire naturală între dreapta şi stânga. Această distribuţie a fost deturnată magistral de PSD, partidul de stânga din această ecuaţie în trei. PSD şi-a făcut un implant PNL, păcălind selecţia naturală prin transformarea într-o nouă specie. Demonizarea PDL, campania de exterminare, n-ar fi fost posibilă dacă PSD n-ar fi obţinut şi înhămarea PNL la această misiune. Dacă liberalii ar fi spus "populismul nu ne va aduce nimic bun", atunci hămăiala Antenelor ar fi căzut în derizoriu.
În mediul rural, celor de la PDL le-ar fi fost imposibil să câştige, trebuiau să ştie asta de un an. Dacă Flutur ar fi câştigat, ar fi fost o excepţie, aşa cum au tremurat pentru Alba, Arad şi Mehedinţi. PDL nu putea câştiga niciun judeţ din două motive: 1. peste tot USL are 60-70% dintre primarii de comune, incluzându-i şi pe cei care au trădat în ultimul an; 2. în mediul rural, votul de "răzbunare" este mai impulsiv, iar mita electorală mai uşor de folosit. PDL a pierdut teritoriile rurale la fel de uşor cum le-a câştigat în 2008, tot pe fondul resentimentelor şi a trădărilor din PNL.
Esenţial este că modelul de "trepied" nu dispare din peisajul politic, chiar dacă USL a urmărit acest scop. PDL nu este exterminat, ci doar a rămas pe dinafară. Sistemul 2 la 1, (PNL-PD contra PSD, PDL-PSD contra PNL si PSD-PNL contra PDL) se menţine. Traian Băsescu a încercat acelaşi lucru în 2005, să termine cu PNL, să provoace anticipate, şi a rupt prietenia cu liberalii. N-a reuşit. Când nu vrei să împarţi din pradă, rămâi fără nimic. PNL e un cadou pe care PSD l-a luat din zbor după ce Băsescu l-a aruncat la coş. În sistemul "2 la 1", PNL rămâne un fel de rucsac în spatele atletului, iar cel care nu are acest bagaj vital pierde. În concluzie, nimeni nu poate elimina pe nimeni. Cele două mari orientări politice (stânga-dreapta) se menţin natural în marile oraşe (peste 100.000 de locuitori), iar ruralul urmează trendul trasat de urban. Există un bazin latent pentru PDL, debusolat dar nu pierdut. Pentru a-l recâştiga, PDL trebuie să se reformeze. Şi încă ceva: pe viitor să împartă din pradă.
Recomandările noastre
