Reabilitarea zonei peninsulare a Constanţei va costa 60 milioane de euro, bani europeni. Chiriaşii extrem de săraci vor fi mutaţi într-un cartier de containere. În jurul zonei vor apărea turnuri de 30 de etaje, ceea ce va însemna un mare tun imobiliar. Ordinul arhitecţilor contestă proiectul.

Centrul istoric al Constanţei, cunoscut mai bine sub denumirea de Zona Peninsulară a oraşului şi având în mijloc Piaţa Ovidiu, va fi reabilitat cu bani europeni. Uitată de peste 20 ani în paragină, zona peninsulară nu a constituit până acum o prioritate pentru municipalitate. Abia acum Primăria Constanţa a finalizat şase proiecte în valoare totală de 60 milioane de euro, trei dintre acestea fiind în diferite stadii de avizare.

Amintiri despre un trecut fastuos

Viceprimarul Decebal Făgădău dă asigurări că, în cel mult cinci ani, zona peninsulară a oraşului "va fi o bijuterie". Aspectul actual al Centrului Vechi, cel mai vizitat de turiştii români şi străini pentru muzeele, vestigiile arheologice, Cazinou, este jalnic şi trist. Zona, înconjurată din trei părţi de mare, are străzi  pline de gropi, trotuare distruse, imobile în avansată stare de degradare, şobolani, câini vagabonzi, case abandonate pline de bălării. Cele mai multe imobile fac parte din lista monumentelor protejate. 

"Pe vremuri era o plăcere să vii aici la plimbare pe faleză, nu s-a mai ocupat nimeni de ea, de Cazino nu mai spun, iar casele din jur au ajuns o ruină, păcat!", spune, dezamăgită, Elena Maior, localnică din cartier. Vecina ei, Elena Creţu, spune că "este singura zonă din oraş în care poţi respira aerul marin, te poţi relaxa şi admira portul, vapoarele". Un bătrân fotograf  care face poze la minut îşi aminteşte că "pe vremuri, aici erau o mulţime de hoteluri, bănci străine, restaurante, case frumoase cu proprietari armeni, greci, evrei, care au ridicat biserici, moscheea, iar pe faleză se plimba lumea, frumos îmbrăcată, îşi făcea siesta, asculta muzică de fanfară, era frumos...". Anthony Schwanberg, turist german venit la Constanţa cu o navă de croazieră, este şi el dezamăgit: "Când ieşi din port, prima imagine pe care o vezi este acest cartier trist, foarte vechi, neîngrijit. Trebuie reparat dar probabil că nu sunt bani".

Proiectele care vor schimba faţa Peninsulei

Primul proiect, în valoare de 4,15 milioane de euro, vizează  reamenajarea falezei Cazinoului, de la intrarea în port până la portul turistic Tomis. "Ne propunem să reabilităm întreaga faleză, să o consolidăm şi să-i readucem aerul de altădată", spune, cu planurile pe masă, viceprimarul Decebal Făgădău.  Promenada Cazinoului va fi refăcută, la fel şi balustradele. Tot mobilierul urban , bănci, stâlpi de iluminat, lampadare, va fi unicat, în stil Art Nouveau. Vor fi amplasate foişoare pentru odihnă, pavilioane elegante unde lumea va sta la umbră.  Spaţiul verde va  şi el reamenajat pe trei planuri de promenadă pentru ca turiştii sau localnicii să poată admira statuia lui Mihai Eminescu, farul genovez, fântâna arteziană. Dacă proiectul va fi semnat până la sfârşitul anului, lucrările vor demara la începutul sezonului estival 2012 .

Un al doilea proiect, în valoare de 10 milioane euro, prevede "amenajarea integrată a zonei de acces în portul turistic Tomis şi plaja Modern" şi va fi de fapt un inel rutier exterior care va înconjura zona peninsulară a oraşului. În cadrul aceluiaşi proiect vor fi refăcute treptele de acces spre plajă iar la capătul de nord al plajei va fi amplasat un funicular pentru persoanele cu dizabilităţi, bătrâni. 

Al treilea proiect, în valoare de 3,5 milioane euro, pregăteşte "restaurarea şi amenajarea intergrată a zonei istorice a Constanţei". Piaţa, în centrul căreia tronează statuia poetului Ovidius, va fi refăcută în întregime, la fel şi străzile care converg spre ea. Treptele de acces care coboară spre port vor fi refăcute. Pasarela care leagă piaţa Ovidiu de portul turistic Tomis va fi dărâmată, având în vedere că la baza taluzului va trece şoseaua care face parte din viitorul inel rutier exterior. "

Reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului Constanţa" este al patrulea proiect care va contribui la schimbarea " inimii oraşului". Toate străzile din cartier vor fi reabilitate. Trama stradală va fi înlocuită cu pavaj din piatră naturală, lespezi. Va fi înlocuit tot sistemul de iluminat şi mobilierul urban. Va fi un cartier fără trotuare. "Din proprietate în proprietate va fi un simplu pavaj, exact ca în centrul istoric al Bucureştiului", explică viceprimarul Decebal Făgădău. Circulaţia maşinilor va fi interzisă. 

Chiriaşii din Centrul vechi vor fi mutaţi în containere

"Centrul istoric al Constanţei va avea un aspect absolut civilizat şi am convingerea că va arăta mai bine decât centrul istoric al Bucureştiului dar, odată asigurate toate aceste facilităţi, proprietarii trebuie să investească serios în reabilitarea imobilelor din acest cartier", afirmă viceprimarul Făgădău. Peste jumătate din proprietăţile din zona peninsulară au un statut juridic incert, procesele de revendicare se judecă de peste 10 ani. Multe imobile aparţin Consiliului Local Municipal, locuite de chiriaşi. "Pe măsură ce cadrul legislativ va acorda autorităţilor locale libertatea de a-i sancţiona pe cei care nu doresc să investească, lucrurile vor evalua normal", se arată optimist viceprimarul Decebal Făgădău.

Iar chiriaşii, vor fi mutaţi ,începând din vara lui 2012 în noul cartier de contaienere pe care municipalitatea îl va ridica în nordul oraşului. Primarul Radu Mazăre i-a convins pe mulţi dintre ei că vor avea astfel căldură, apă curentă şi curent electric. 

Ordinul Arhitecţilor contestă proiectele

Numai că proiectele primăriei sunt respinse de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Dobrogea, care cere public "să nu permită alterarea centrului vechi, mai ales că Peninsula Constanţa este zonă protejată, sit urban şi sit arheologic, cuprinzând cea mai mare parte a monumentelor istorice ale municipiului şi zonele lor de protecţie". Conform planurilor, în jurul centrului istoric se vor ridica blocuri de până la 30 de nivele. Arhitecţii constănţeni cer Primăriei consultarea populaţiei.