Social
Breaking news
Două cutremure înregistrate în România, la doar trei minute distanță. Unde au avut loc
Cutremur. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Două cutremure au fost înregistrate luni dimineața, la interval de doar trei minute, în județele Argeș și Buzău. Primul seism a avut loc la ora 6:52, în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, județul Argeș. Cutremurul a avut magnitudinea 2,1 și s-a produs la o adâncime de 5,1 kilometri, potrivit INFP.
Al doilea cutremur a avut loc în Buzău
Al doilea cutremur a fost înregistrat la ora 6:55, în județul Buzău, având magnitudinea 2,9 și o adâncime de 144,2 kilometri.
Riscul unui cutremur puternic în România este unul major. Deși se știe că un seism semnificativ va lovi la un moment dat, momentul și locul exact rămân necunoscute. Nu doar zona Vrancea este vizată, ci și alte regiuni ale țării. O echipă de 18 experți români a adus însă informații surprinzătoare despre Dobrogea.
Cercetările au arătat că în urmă cu 200–300 de ani, zona Dobrogei a fost afectată de cutremure locale semnificative, care au modificat considerabil relieful. Descoperirile au fost făcute în timpul lucrărilor de reabilitare de la Stadionul Municipal Mangalia, unde specialiștii au identificat sedimente marine și un strat arheologic datând din perioada otomană. Inițial, s-a considerat că acumulările de sedimente ar fi fost cauzate de un val uriaș de tip tsunami, însă această ipoteză a fost eliminată, fiind improbabil ca Marea Neagră să genereze un astfel de fenomen.
Cutremure între 1670 și 1878
Analiza cu radiocarbon și studiul materialelor arheologice — oase, cochilii de midii și fragmente de ceramică — au indicat că mișcările tectonice sunt explicația cea mai plauzibilă. Se estimează că acestea s-au produs între anii 1670 și 1878, explicând și relieful actual al Dobrogei.
„Zona studiată a coborât sub nivelul mării, iar acestă scufundare a fost umplută cu nămol și nisip. Locuitorii vechi ai satului Mangalia au depozitat resturi diverse — oase, cochilii, fragmente de vase, țiglă, cuie, lemn ars și bălegar. Ulterior, terenul a cunoscut o ridicare verticală semnificativă. Nu știm dacă aceste mișcări au durat o zi, câteva luni sau câțiva ani, dar cert este că s-au produs în perioada 1670–1878”, spunea Dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul cercetării.
România, în fața unui real pericol
Descoperirile ridică semne de întrebare privind siguranța proiectelor de infrastructură din zona Dobrogei, inclusiv centrala nucleară de la Cernavodă, în cazul unui cutremur. Totodată, studiul oferă indicii despre modul în care schimbările nivelului Mării Negre au influențat dezvoltarea cetăților grecești antice și adaptarea comunităților locale la noile condiții geologice.
Cercetătorii arată că deplasarea tectonică identificată — coborârea unui bloc la 4 m sub nivelul mării și ridicarea bruscă la 10 m — trebuie luată în calcul în estimările istorice ale nivelului mării și reprezintă un semnal de pericol pentru așezările de coastă.
