Dispută pe teme energetice între Barroso şi Putin

Dispută pe teme energetice între Barroso şi Putin

Pachetul legislativ european care va intra în vigoare luna viitoare şi care dispune separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, pe piaţa gazului şi a electricităţii, a provocat o dispută publică între şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi premierul rus Vladimir Putin, aflat în vizită la Bruxelles.

„Vorbim despre confiscarea proprietăţii ruseşti aici”, a declarat azi Putin, într-o conferinţă de presă după întrevederea cu oficialul UE. Pachetul legislativ solicită companiilor energetice care deţin şi conducte să le vândă sau să le managerieze complet separat, prin intermediul unui operator independent, care are obligaţia de a permite accesul la infrastructură şi altor operatori de pe piaţă.  Gigantul rus Gazprom, care furnizează Europei un sfert din gazul consumat şi se ocupă şi de extracţia şi de transportul gazului, se opune acestui pachet legislativ, susţinând că va priva sistemul de transport al gazului de investiţii, notează Agerpres. Gazprom deține acțiuni la mai multe companii care operează conductele de gaz, inclusiv în Polonia și Lituania.

Jose Manuel Barroso a afirmat, la rândul său, că îşi doreşte ca Rusia să rămână „cel mai important partener” al Uniunii Europene în domeniul energetic şi că gazele ruseşti asigură dezvoltarea industriei şi căldura în casele europenilor, dar că europenii plătesc bine pentru gazul cumpărat.

„Este în interesul ambelor părţi - şi al Rusiei şi al Uniunii Europene - să aibă o abordare previzibilă. Sper într-o bună cooperare, ca să putem rezolva toate neînţelegerile. Considerăm sincer că cel de-al treilea pachet energetic corespunde prevederilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a explicat Barroso.

Pachetul legislativ, care va intra în vigoare în Uniunea Europeană pe 3 martie, are rolul declarat de a încuraja concurenţa pe piaţa energetică.

Problema Nord Stream

Premierul rus şi-a mai exprimat speranţa că Germania va permite în curând pomparea gazului rusesc prin conducta Nord Stream, prevăzută să transporte gaz pe sub Marea Baltică spre Europa.

„Nu cred că avem permisiunea Germaniei de a pompa combustibil prin Nord Stream din cauza celui de-al treilea pachet energetic. Sper cel puţin ca această problemă tehnică să fie rezolvată în viitorul apropiat”, a declarat Vladimir Putin.

Primele 27,5 de miliarde de metri cubi de gaz - prima etapă a proiectului Nord Stream - urmează să fie lansate în septembrie 2011, urmând ca într-o a doua etapă - în septembrie 2012 - capacitatea să crească la 55 de miliarde de metri cubi.

Nord Stream, proiect condus de Gazprom şi menit să ocolească Polonia şi statele baltice, ar urma să lege Viborg, Rusia, de Greifswald, Germania, pe o distanţă de 1.220 kilometri, trecând pe sub Marea Baltică prin teritorii martime ruse, finlandeze, suedeze, daneze şi germane.

Rusia, dispusă să sporească livrările de gaze spre UE

În contextul vizitei lui Putin, oficialii ruşi au asigurat azi că Rusia şi-ar putea spori în mod semnificativ livrările de gaze către Europa, în cazul unei creşteri a cererii pe fondul evoluţiilor din Africa de Nord.

„În cazul în care va exista cerere, suntem gata să majorăm exportul de gaze spre Europa, a spus ministrul rus al Energiei Serghei Şmatko, citat de RIA Novosti. El a precizat totuşi că, în pofida situaţiei dificile pe piaţă mondială a energiei, nu vede niciun risc de penurie de resurse energetice în Europa.

Potrivit acestuia, ţările membre OPEC au capacităţi suficiente pentru a acoperi deficitul potenţial. Ministrul rus al energiei a mai spus că nu se aşteaptă la o reducere substanţială sau la întreruperea aprovizionării cu petrol în contextul evenimentelor din Libia.

Optimismul lui Şmatko nu a fost împărtăşit de Putin, care s-a grăbit să îi sperie pe europeni cu o posibilă creştere a preţului barilului de petrol. Creşterea preţului petrolului, provocată de revoltele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, constituie o ameninţare gravă pentru creşterea economică la nivel mondial, a declarat premierul rus.

„Consecinţele negative deja se resimt - 118 dolari preţul barilului de petrol, iar unii analişti spun că va ajunge şi la 220 de dolari. Pentru noi va fi o încercare foarte grea. Economia va începe să se contracte”, a estimat Putin, care a asigurat că Rusia nu este interesată de o „creştere nelimitată” a preţului la petrol, întrucât aceasta ar afecta şi economia Rusiei.

Ne puteți urmări și pe Google News