somn. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Visele intense și captivante pot modifica modul în care oamenii percep calitatea somnului. Chiar dacă în aceste momente activitatea cerebrală este ridicată, senzația de odihnă poate fi mai puternică. Concluziile aparțin unui studiu realizat de cercetători de la IMT School for Advanced Studies și publicat în revista PLOS Biology.
Cum au fost analizate visele și somnul
Pe parcursul mai multor nopți, 44 de adulți sănătoși au fost monitorizați folosind electroencefalografie de înaltă densitate, o metodă care permite urmărirea detaliată a activității cerebrale. Cercetătorii au urmărit modul în care funcționează creierul în diferite etape ale somnului.
Participanții au fost treziți în mod repetat în faza de somn non-REM, o etapă asociată în mod obișnuit cu odihna profundă. De fiecare dată, aceștia au fost rugați să descrie ce experimentau în plan mental și să evalueze cât de profund li s-a părut somnul. Acest tip de analiză a permis corelarea activității cerebrale cu percepția subiectivă a odihnei.
Ce arată rezultatele
Analiza a inclus peste 1.000 de episoade de trezire și a evidențiat un tipar clar. Participanții au declarat că au dormit cel mai bine în două situații distincte. Prima a fost atunci când nu își aminteau niciun fel de vis sau activitate mentală. A doua a fost atunci când au avut vise intense, coerente și captivante.
În schimb, experiențele mentale fragmentate, fără fir logic, au fost asociate cu senzația unui somn superficial și mai puțin odihnitor. Acest lucru sugerează că nu orice activitate mentală din timpul somnului contribuie la senzația de refacere.
„Nu toate experiențele mentale din timpul somnului sunt percepute la fel. Calitatea experienței, în special cât de captivant este visul, pare să fie esențială”, a explicat Giulio Bernardi, autorul principal al studiului.
O nouă perspectivă legată de orele de somn
Rezultatele schimbă perspectiva clasică asupra somnului, care se baza în principal pe indicatori obiectivi, precum durata somnului, etapele acestuia sau tiparele undelor cerebrale. Studiul arată că percepția subiectivă a somnului are un rol la fel de important.
Cercetătorii au observat că, pe măsură ce noaptea avansa, participanții aveau un somn mai profund. Acest lucru se întâmpla chiar dacă presiunea biologică a somnului scădea în mod natural. Fenomenul coincide cu apariția unor vise mai intense și mai clare.
Ce înseamnă pentru sănătate
Concluziile pot avea implicații importante în înțelegerea tulburărilor de somn. Dacă visele influențează senzația de odihnă, atunci lipsa unor experiențe mentale coerente sau prezența unor gânduri fragmentate ar putea explica de ce unele persoane se trezesc obosite, chiar dacă au dormit suficient.
Specialiștii susțin că, în viitor, terapiile pentru îmbunătățirea somnului ar putea merge dincolo de durata sau continuitatea acestuia. Accentul ar putea fi pus și pe calitatea experiențelor din timpul viselor, ceea ce ar deschide noi direcții în tratarea insomniei și a altor probleme legate de odihnă.
