Fostul ministru renunţă la protecţia în faţa justiţiei doar pentru trei luni. În noiembrie, el candidează la Senat şi are mandatul ca şi asigurat.
Chiar dacă Miron Mitrea va demisiona din Camera Deputaţilor la 1 septembrie, punerea sa la dispoziţia justiţiei va dura maximum trei luni.
În toamnă va redeveni parlamentar şi îşi va recăpăta imunitatea. El va candida din partea PSD pentru Senat, într-un colegiu din Vrancea, şi are 100% şanse să fie reales. Colegiul, care i-a fost rezervat de Marian Oprişan, este unul foarte bun, cu probabilitate de a obţine 50% plus 1 din voturi şi de a primi direct mandatul de senator.
Imun la viitoarele anchete
Dat fiind că, peste maximum trei luni, el va redeveni parlamentar şi îşi va recăpăta imunitatea, gestul său nu va avea efect decât pentru începerea urmăririi penale în actualul dosar, dar nu şi pentru cercetarea unor eventuale alte presupuse infracţiuni.
Dacă procurorii vor începe, luna viitoare, urmărirea penală împotriva lui Mitrea, ancheta din acest dosar nu va mai putea fi oprită de noul mandat de parlamentar, pe care acesta îl va obţine la alegerile din toamnă. Dar, potrivit procedurii penale, alte piedici ar putea apărea dacă procurorii ar descoperi, în timpul urmăririi penale, noi infracţiuni de care Mitrea ar trebui acuzat. „Într-un astfel de caz, cercetările ar trebui extinse, lucru imposibil însă fără un nou aviz al parlamentarilor. Acelaşi aviz ar fi necesar şi în cazul în care anchetatorii constată că Miron Mitrea nu se face vinovat de o parte dintre acuzaţiile aduse şi ar trebui scos de sub urmărire penală“, au explicat procurorii.
Din aceste motive, demisia sa din acest legislativ are de fapt raţiuni de imagine. În primul rând, prin gestul său, Mitrea caută să facă o diferenţă faţă de Adrian Năstase. Spre deosebire de colegul său, el vrea să demonstreze că nu se agaţă de scaunul de parlamentar pentru a bloca o anchetă a justiţiei. În al doilea rând, el va putea să pledeze în campania electorală pentru nevinovăţia sa, argumentând cu faptul că s-a pus la dispoziţia justiţiei.
Atâta timp cât Constituţia şi Legea răspunderii ministeriale nu se modifică, iar demnitarii îşi vor păstra privilegiile în relaţia cu justiţia, cercetarea acestora va fi blocată. Din acest motiv, Ministerul Public doreşte schimbarea actualelor reglementări.
Procurorul general, Codruţa Kovesi, a anunţat că Ministerul Public va înainta o propunere în acest sens, astfel încât procedurile din parlament să nu le mai blocheze pe cele judiciare. Deşi a precizat într-un comunicat că susţine poziţia procurorului general, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a arătat rezervat cu privire la modificarea „în pripă şi cu adresă“ a legiilor de organizare a justiţiei. (A contribuit Amalia Derscariu)