De ce s-a inundat Capitala în timpul nopții. Anunțul Apa Nova despre rețeaua de canalizare și zonele critice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Furtuna violentă care a măturat Capitala în cursul nopții a provocat inundații masive în mai multe sectoare, transformând artere importante în adevărate lacuri urbane. Cantitatea uriașă de precipitații căzută într-un interval extrem de scurt a pus o presiune fără precedent pe întreaga infrastructură de preluare a apelor pluviale, depășind capacitățile proiectate pentru un regim normal de funcționare.

Reprezentanții companiei care gestionează rețeaua de canalizare arată că ne confruntăm cu un fenomen meteorologic extrem de rar, ale cărui proporții depășesc standardele obișnuite de proiectare. Dincolo de intensitatea deosebită a fenomenelor, configurația reliefului bucureștean și anumite defecțiuni tehnice punctuale au contribuit la peisajul dezastruos din stradă.

De ce s-a inundat Capitala în timpul nopții. Anunțul Apa Nova despre rețeaua de canalizare și zonele critice

Sistemul de evacuare a apelor din București este o structură complexă, întinsă pe mii de kilometri, concepută să colecteze atât reziduurile menajere, cât și volumele mari de apă care cad în timpul averselor. Rețeaua este interconectată și direcționează toate fluxurile către un punct central de colectare și epurare situat la periferia orașului.

Moldovan a explicat că reţeaua de canalizare a Capitalei însumează peste 2.300 de kilometri de conducte şi canale colectoare şi că prin ea sunt transportate atât apele uzate provenite din locuinţe, cât şi, în cea mai mare parte a oraşului, apa de ploaie colectată prin gurile stradale de scurgere. Toate aceste ape ajung într-un canal subteran de mari dimensiuni, numit caseta colectoare, o construcţie lungă de aproximativ 18 kilometri, lată de aproape patru metri şi adâncă, în unele zone, de până la 3,5 metri. Din caseta colectoare, apa este transportată către staţia de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi deversată în Dâmboviţa.

Fenomenul meteo care apare o dată la patru decenii

Problema majoră nu a fost reprezentată neapărat de volumul total de apă acumulat pe parcursul întregii nopți, ci de densitatea extremă a precipitațiilor într-un timp extrem de scurt. În anumite puncte strategice din centrul orașului, sistemul a primit un volum de apă imposibil de gestionat instantaneu.

El a subliniat însă că, la Ştirbei Vodă, în mijlocul Bucureştiului, au căzut 120,8 litri de apă pe metru pătrat într-un sfert de oră, cantitate care în mod normal poate fi preluată, dar nu atunci când cade într-un interval de timp atât de scurt.

„Tocmai de aceea, ploaia din noaptea de marţi spre miercuri poate fi încadrată, potrivit criteriilor actuale de proiectare, în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani”, declară Alexandru Moldovan.

Vijelie. Sursa foto: AI

Zonele de relief care vulnerabilizează Bucureștiul

Inundațiile nu s-au produs uniform pe toată suprafața Capitalei, anumite cartiere fiind mult mai afectate decât altele. Această diferență majoră este cauzată de particularitățile geografice ale Bucureștiului, unde zonele joase funcționează ca niște bazine naturale de acumulare.

„Acumulări de apă - în astfel de condiţii - apar mai frecvent în zonele depresionare ale oraşului, cum ar fi Tineretului - Văcăreşti, unde este nevoie de un bazin de retenţie pe care l-am început deja”.

Alexandru Moldovan spune că reţeaua de canalizare nu este proiectată astfel încât să împiedice orice acumulare de apă, indiferent cât de puternică este ploaia, iar o redimensionare a reţelei presupune investiţii foarte mari, iar acestea sunt finanţate exclusiv din tariful plătit de consumatori. Pe de altă parte, nu s-ar justificat economic redimensionarea întregii reţele pentru ploi excepţionale. Inundaţii similare celor care au afectat Capitala noaptea trecută nu pot fi complet evitate.

Planul de măsuri și investițiile pentru viitor

Pentru a diminua efectele unor astfel de fenomene extreme pe viitor, specialiștii propun o serie de strategii localizate, care presupun modernizarea infrastructurii în punctele roșii de pe harta inundațiilor din București. Soluțiile includ modernizarea conductelor existente, crearea de noi legături între marile colectoare și, mai ales, implementarea unor structuri speciale pentru stocarea temporară a apei.

În opinia oficialului Apa Nova, o soluţie ar putea fi intervenţii punctuale în zonele cu cele mai mari probleme: redimensionarea conductelor şi colectoarelor acolo unde capacitatea actuală este insuficientă; construirea unor bazine de retenţie care să stocheze temporar apa în timpul ploilor torenţiale; realizarea unor noi conexiuni între colectoare pentru distribuirea mai eficientă a debitelor; crearea unor noi trasee de evacuare către caseta colectoare.

Potrivit lui Alexandru Moldovan, Apa Nova are în derulare un program de investiţii în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro, planificat pe o perioadă de 11 ani.

„După 2 ani de documentaţii, am început să lucrăm la un bazin în zona Tineretului, depresionară, pentru retenţia apei de ploaie”, spune oficialul Apa Nova.

Proiecte sunt luate în calcul şi în zona Văcăreşti, în zona Luncilor, în Sectorul 3, în zona 1 Decembrie. Alte două investiţii importante ar fi construirea unor bazine de retenţie în zona Izvor şi în zona Operă-Eroilor.

Pana de curent care a blocat Pasajul Poligrafiei

Unul dintre cele mai grave incidente din timpul nopții a avut loc în Pasajul Poligrafiei, unde mai multe autoturisme au fost acoperite aproape în totalitate de șuvoaie. Deși zona dispune de echipamente modernizate recent care ar fi trebuit să facă față intemperiilor, o succesiune de evenimente tehnice neprevăzute a scos din funcțiune sistemul de pompare.

„Acolo avem o staţie de pompare care a fost reabilitată anul trecut. N-ar trebui să avem nicio problemă cu ea. Doar că aseară a intervenit o fluctuaţie de tensiune. S-au oprit pompele pentru câteva minute. La ora 1.30 au văzut colegii mei pe SCADA că sunt probleme cu pompele”, a declarat Moldovan pentru spotmedia.ro.

Oficialul a relatat că în intervalul în care pompele nu au mai funcţionat, camera tehnică s-a umplut cu apă şi a fost inundat tabloul electric, astfel că pompele nu au mai putut fi repornite.