De ce a scăzut aurul în plin conflict în Orientul Mijlociu și ce spun experții că ne așteaptă

În contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, evoluția prețului aurului a generat surpriză pe piețele financiare. Deși aurul este considerat în mod tradițional un activ de refugiu în perioade de criză, acesta a înregistrat o scădere semnificativă în prima fază a conflictului.

Potrivit datelor din piață, metalul prețios s-a depreciat cu aproximativ 25% de la începutul tensiunilor, ceea ce a ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor. În mod obișnuit, aurul crește în perioade de incertitudine geopolitică, însă actualul context indică o dinamică diferită.

Explicațiile vin din zona lichidității globale și a presiunilor economice asupra statelor implicate în conflict.

Expertul explică de ce conflictul a dus la vânzări de aur, nu la acumulare

Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România, susține că scăderea prețului nu este determinată direct de conflict, ci de efectele economice generate de acesta.

Cât o să coste o călătorie cu metroul de la 1 mai, după ce ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial

Dispozitivele care devin obligatorii în apartamente. Amenzile pot ajunge la 50.000 de lei

„Orientul Mijlociu joacă un rol critic în comerțul global”, a explicat Victor Dima.

Expertul a detaliat importanța strategică a regiunii: „Prin Strâmtoarea Ormuz se tranzitează zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, 25% din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În unele categorii, concentrarea este și mai ridicată – de exemplu, 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 20% din amoniac”.

Aceste date arată dependența economiei globale de stabilitatea regiunii și explică de ce orice perturbare generează efecte în lanț.

Stramtoarea Ormuz / sursa foto: dreamstime.com

Statele din regiune sunt nevoite să își folosească rezervele pentru a susține economiile

În condițiile în care veniturile din resurse strategice scad, statele din regiune sunt obligate să își mențină cheltuielile publice pentru a evita blocaje economice.

Potrivit explicațiilor oferite, economiile din zonă depind masiv de exporturile de energie și produse chimice. În cazul unor scăderi abrupte ale veniturilor, guvernele sunt nevoite să apeleze la rezervele disponibile.

Victor Dima a explicat mecanismul: „Dacă o economie pierde 50-70% din venituri, dar trebuie să continue să funcționeze, începe să își folosească rezervele. Iar cel mai lichid și căutat activ în astfel de momente este aurul. Acesta este exact motivul pentru care băncile centrale îl dețin, pentru perioade de criză”.

Această nevoie de lichiditate determină vânzări de aur, ceea ce duce la scăderea prețului pe termen scurt.

Același mecanism se aplică și la nivel individual, în perioade de criză

Expertul subliniază că același principiu este valabil și pentru populație. În situații de incertitudine economică, oamenii își folosesc economiile pentru a acoperi cheltuielile curente.

Acest comportament contribuie la creșterea ofertei de aur pe piață, accentuând presiunea asupra prețului.

Astfel, chiar dacă aurul rămâne un activ de refugiu, pe termen scurt poate înregistra scăderi în momentele în care este utilizat pentru a genera lichiditate.

Aur. Sursa foto: Freepik

România urmează un trend diferit față de piețele internaționale

În timp ce la nivel global se observă vânzări de aur, situația din România este diferită.

Cererea pentru aur de investiții rămâne ridicată, iar investitorii locali nu sunt orientați către vânzare. Dimpotrivă, aceștia profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea.

Acest comportament indică o percepție diferită asupra riscurilor și a oportunităților din piață.

Expertul estimează o creștere puternică a aurului pe termen lung

În ciuda scăderii recente, perspectivele pe termen lung rămân optimiste, potrivit specialistului.

„Aurul de investiții reprezintă o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice. Scăderea actuală este temporară, iar potențialul pe termen lung rămâne intact. Estimarea mea este că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie”, a concluzionat Victor Dima.

Piețele au reacționat ulterior, iar aurul a revenit pe creștere

Datele recente arată că evoluția aurului s-a inversat ulterior. Potrivit informațiilor din piață, metalul prețios a început din nou să crească.

În jurul orei 11:16, ora României, aurul a urcat cu aproximativ 2%, ajungând la 4.564,49 dolari pe uncie.

Această revenire este corelată cu scăderea prețurilor petrolului și cu diminuarea temerilor legate de inflație.

Declarațiile lui Donald Trump au influențat evoluția piețelor

Situația s-a stabilizat parțial după ce președintele Donald Trump a anunțat că Statele Unite nu vor lansa, pentru moment, atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene.

„Suntem în negocieri”, a spus Donald Trump.

Și alte metale prețioase au înregistrat creșteri pe fondul stabilizării pieței

Pe lângă aur, și alte metale prețioase au avut evoluții pozitive.

Argintul a crescut cu aproximativ 3,35%, ajungând la 73,66 dolari pe uncie. Platina a urcat cu 2,88%, până la 1.976,50 dolari, iar paladiul a avansat cu 3%, până la 1.457,49 dolari pe uncie.