Datoria publică a României a atins deja un nivel record, de 1.000 de miliarde de lei, atrage atenția fostul premier Florin Cîțu.

Datoria publică în creștere alarmantă

Acesta subliniază faptul că acest nivel al datoriei publice echivalează cu PIB-ul României din 2020, ceea ce reprezintă o sumă colosală ce va pune presiune pe stabilitatea financiară a statului.

Cîțu avertizează că, dacă ritmul actual de îndatorare continuă, România riscă să ajungă în 2030 la o datorie publică de 80% din PIB, o situație care ar putea adânci criza economică, având în vedere că o dublare a datoriei în raport cu PIB-ul poate duce la creșterea dobânzilor și la dificultăți în atragerea de investiții externe.

Acesta consideră că o astfel de traiectorie reprezintă un risc semnificativ pentru viitorul economiei naționale.

Comparație între guvernări. Cât era datoria publică în pandemie

Florin Cîțu face o comparație între perioada în care a fost premier și guvernele care i-au urmat, arătând ârealizările din 2021. În ciuda crizei economice provocate de pandemia globală și a măsurilor de sprijin guvernamental necesare, Cîțu spune că guvernul său a reușit performanțe economice importante.

Astfel, în 2021, deficitul bugetar și împrumuturile au fost reduse cu 20 de miliarde de lei, iar veniturile la buget au crescut cu aproape 2 puncte procentuale din PIB. De asemenea, în ciuda dificultăților, economia a înregistrat o creștere de 6% față de o prognoză de 4%, un rezultat deosebit având în vedere contextul global provocat de pandemie.

Aceste realizări, în opinia sa, demonstrează că guvernul poate gestiona crize economice și poate asigura stabilitatea financiară, chiar și fără bani din PNRR și prin implementarea unor politici fiscale mai puțin agresive, cum ar fi reducerea taxelor.

Critici pentru cabinetele Ciucă și Ciolacu

Florin Cîțu nu ezită să critice guvernele care au preluat conducerea după mandatul său, acuzându-le că nu au continuat pe drumul economic pozitiv pe care l-a trasat guvernul său.

În postarea sa, Cîțu afirmă că guvernele ulterioare au optat pentru politici care se aliniază „drumului socialismului”, punând astfel în pericol stabilitatea economică a țării. El subliniază că în loc să continue politici fiscale și economice care ar fi dus la o scădere continuă a datoriei publice și la o creștere sustenabilă, guvernele actuale au ales să crească impozitele și taxele, iar acest lucru va avea un impact negativ asupra economiei.

Cîțu avertizează că, sub conducerea noilor guvernanți, România riscă să ajungă într-o situație financiară mai gravă, ceea ce ar duce la o stagnare economică și la o adâncire a problemelor sociale. Mai mult, el consideră că actuala guvernare nu a reușit să implementeze măsuri concrete pentru a îmbunătăți situația economică a țării, lăsând-o într-o „găură și mai mare”.