Un tânăr de de 22 de ani din Craiova, pasionat până la extrem de informatică, a reușit să pună la cale o metodă de a sustrage diferite sume de bani din conturilor oamenilor, prin intermediul sistemului internet banking oferit de bănci. Comisarul Horea Oltean, de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj, spune că este o premieră modul în care opera tânărul din Craiova.

Ștefan Octavian Scurtu este din Craiova și a reușit între lunile septembrie și noiembrie 2009 să spargă de mai multe ori sistemul internet banking de la Banca Transilvania. Scurtu a creat un virus care „fura” datele personale ale utilizatorilor de internet banking pe care ulterior le trimitea acestuia. Procurorii clujeni, cei care l-au prins pe Scurtu, susțin că acest virus informatic era unul bine pus la punct, iar în cel mai scurt timp după ce era activat în calculatorul persoanei vizate, îi trimitea lui Scurtu user-ul, parolele de acces și codurile de la conturile celui care folosea sistemul Internet Banking BT 24 de la Banca Transilvania. În trei luni, Ștefan Scurtu a reușit să sustragă în mod repetat peste 30.000 de lei de la cinci clujeni. Reprezentanții Băncii Transilvania susțin că banca a acoperit în întregime pagubele suferite de clienții ei. Am vrut să văd dacă funcționează Craioveanul a fost adus, azi, la Tribunalul Cluj pentru a-i fi confirmat mandatul de arestare. În pauza ședinței de judecată, Scurtu a spus că a creat acel virus pentru a vedea dacă poate să spargă sistemul de internet banking. „Totul a început de la un simplu joc. Prima dată am găsit pe internet indicațiile necesare pentru a putea crea un virus pe care mai apoi să îl folosesc la sistemul Internet Banking. Am creat acel virus iar pentru a vedea dacă operează l-am pus în aplicare în septembrie 2009 și prima dată am reușit să iau 3.000 de lei”, a declarat Scurtu. În fața judecătorilor, tânărul a mai adăugat că a vrut să își ajute cu bani prietenii mai săraci și așa a ales să spargă conturile celor care au căzut în plasă. Modul de operare Procurorii spun că tânărul din Craiova știa cum anume să opereze pentru a nu atrage atenția funcționarilor bancari. În prima fază, după ce identifica persoanele care au bani în conturi, trecea din contul de economii în contul curent o anumită sumă de bani. Pasul doi era ca să dispună ca o anumită sumă de bani din contul curent al victimei să fie transferați în alte conturi deschise pe numele lui Scurtu și a unor apropiați, de unde banii erau scoși imediat. Exemplu în acest sens este S.D. care în data de 16 septembrie 2009 a rămas, în prima fază fără 7.600 lei. Ulterior în data de 22 septembrie, Scurtu a mai mutat alți 8.700 de lei din contul de economii al lui S.D. în contul curent al acestuia. Apoi a transferat de mai multe ori câte 3.000 de lei.