Dozele moderate de stres motivează şi vă ajută să treceţi de momentele dificile, însă atunci când stresul devine cronic, apar atacuri de panică sau depresie.

Limita între stresul "bun" şi cel distructiv este foarte fină. Stresul "bun" se manifestă acut, pe perioade scurte. "Relaţia dintre stres şi efectele pozitive nu este una liniară. Pe măsură ce stresul creşte, efectele pozitive cresc, până la un punct, după care, dacă se depăşeşte un anumit nivel al stresului, efectele pozitive scad, dispar şi apar efectele negative", explică Bogdana Bursuc, medic psiholog şi psihoterapeut la clinica "Mind Institute" din Bucureşti.

În continuare, specialiştii vă explică ce beneficii puteţi avea de pe urma stresului şi cum le puteţi obţine.

Memorie mai bună şi performanţe fizice

Stresul este cel care motivează oamenii să treacă cu bine peste situaţii critice. "Starea de relaxare completă nu ne permite să ne mobilizăm, să ne concentrăm intens atenţia şi să o susţinem perioade lungi, iar o doză de tensiune ne ajută să depăşim situaţiile delicate", detaliază psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

Un alt beneficiu adus de stres este şi îmbunătăţirea capacităţii de concentrare a creierului. O doză medie de stres îmbu nătăţeşte memoria şi păstrează proaspete amintirile. Stresul poate fi un aliat şi pentru sportivi pentru că poate creşte performanţele fizice şi rezistenţa la efort. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că adrenalina este eliberată cu o viteză mai mare şi alertează inima şi metabolismul.

"Stresul este reprezentat parţial de reacţia organismului la stimulii din jur care sunt percepuţi ca o solicitare. Această reacţie a organismului se numeşte reacţia de «Fugă sau luptă» - se descarcă adrenalina, cresc bătăile inimii, ritmul respirator, încordarea musculară, concentrarea atenţiei. Ea este absolut necesară pentru a ne permite să facem faţă la solicitări", explică specialistul.

Pe lângă această creştere a reacţiilor şi reflexelor, stresul poate fi folosit şi pe post de analgezic, dar şi pentru a creşte rezistenţa organismului la efort. Motivul este că adrenalina luptă împotriva oboselii, iar un ritm cardiac alert şi lipsa oboselii sau a durerii poate creşte anduranţa organismului pe o perioadă scurtă de timp.

Motivaţii în loc de gânduri negative

Atunci când nu puteţi gestiona stresul, puteţi cădea în extrema negativă foarte uşor. De la a avea încredere în sine atunci când aveţi de ţinut un discurs, la a deveni nervos, cu mâini tremurânde, nu este decât un pas. Pentru a nu ajunge aici, nu vă lăsaţi copleşiţi de gândurile negative. Ascultaţi o muzică plăcută, folosiţi-vă de afirmaţii pozitive.

Nivelul stresului poate fi testat în funcţie de modul în care vă controlaţi emoţiile. Dacă sunteţi capabili să vă controlaţi emoţiile şi să reveniţi la un puls normal înseam nă că sunteţi capabil să obţineţi beneficii de pe urma stresului.

EFECTE NEGATIVE

De la anxietate la depresie şi hipertensiune

Nivelurile crescute ale stresului slăbesc sistemul imunitar al organismului, făcându-l mai vulnerabil la boli. Cel mai adesea apar depresia şi stările de anxietate. Cei stresaţi pot face atacuri de panică sau pot claca în momente cruciale.

"Dacă stresul devine cronic, atunci activarea fiziologică e mult prea mare şi nu ne mai permite să ne mobilizăm, să ne concentrăm, ci mai degrabă ne bulversează şi ne destabilizează", detaliază psihologul Bogdana Bursuc. Trăit o perioadă lungă, poate provoca şi probleme cardiace, mai ales hipertensiune.