Economistul Nouriel Roubini atrage atenţia asupra problemelor fundamentale ale zonei euro şi încearcă să vină cu câteva soluţii care să atenueze impactul unei crize care pare fără sfârşit, potrivit unui editorial publicat de Economonitor.

Potrivit lui Roubini, zona euro suferă din cauza problemelor de cash flow cauzate de deficite mari de cont curent ale multor ţări situate la graniţele zonei, precum Grecia, Irlanda, Portugalia, Cipru, Spania şi Italia.

Există şi multe slăbiciuni economice, manifestate prin stagnare şi prin potenţial de creştere extrem de slab. Acesta atrage atenţia şi asupra lipsei de competitivitate, cauzată de scăderea cotei de piaţă la exporturi, în defavoarea ţărilor emergente, creşterea salariilor peste nivelul productivităţii muncii şi o apreciere acentuată a monedei euro în ultimii ani.

Care sunt soluţiile

Roubini crede că cele două măsuri importante luate până acum, recapitalizarea băncilor europene cu 100 miliarde euro şi reducerea datoriei Greciei cu 50%, sunt bune dar nici pe departe nu sunt suficiente. Economistul a atras atenţia asupra faptului că suma de 100 miliarde de euro va trebui substanţial mărită pentru a preveni un efect de eroziune al capitalului băncilor şi de creştere a temerilor investitorilor legat de soliditatea sistemului bancar.

Acesta consideră că suma de care are nevoie Bruxelles-ul pentru a se asigura că nu vor mai exista probleme la nivelul întregii Uniuni Europene este de cel puţin două trilioane. În plus, trebuie luate măsuri de stimulare pentru a relansa economiile ţărilor şi pentru a preveni mişcări sociale de amploare. "Nicio societate nu poate accepta mulţi ani de contracţie economică şi de austeritate fiscală", atrage acesta atenţia.

Astfel, austeritatea fiscală este necesară pentru a preveni derapajele bugetare, dar, pe termen lung, are un efect negativ asupra creşterii economice şi produce o reducere dramatică a consumului. Apoi, creşterea productivităţii muncii va avea efecte pozitive, printre care concedierea angajaţilor neproductivi din toate sectoarele de activitate, închiderea firmelor ineficiente şi mutarea capitalului şi a forţei de muncă spre sectoarele economice cu un mai mare potenţial de creştere.

Roubini consideră că BCE trebuie să reducă rata dobânzii de referinţă, să tipărească bani şi să îmbunătăţească condiţiile de creditare. Totodată, valoarea monedei euro trebuie să scadă rapid, până aproape de valoarea dolarului.

Ciao Italia?

Cu o dobândă a obligaţiunilor de peste 7%, riscul ca Italia să piardă accesul pe pieţele financiare a crescut considerabil. Ţara are acum un statut de "prea mare pentru a da faliment", dar şi unul de "prea mare pentru a fi salvată".

Astfel, va fi practic obligată să-şi restructureze o datorie publică de 1.900 miliarde de dolari. Totuşi, problemele fundamentale ale Italiei nu vor fi rezolvate nici atunci. Rămâne deficitul de cont curent mare, lipsa competitivităţii pe pieţele externe şi o reducere drastică a PIB-ului.

Pentru a rezolva aceste probleme extrem de serioase, Italia ar putea opta pentru ieşirea din zona euro şi să se întoarcă la moneda lor naţională, cu efecte dezastruoase asupra zonei. Până recent, investitorii aveau impresia că Italia şi Spania, în ciuda situaţiei din Grecia, sunt solvabile. Dar, odată ce o ţară nu mai e solvabilă, îşi pierde credibilitatea în piaţă şi durează cel puţin un an de măsuri dure pentru a recâştiga această credibilitate. CITIŢI ŞI: Senatul italian a aprobat măsurile de austeritate cerute de UE De ce se tem italienii. "Oricine va veni în locul lui Berlusconi va avea grijă doar de interesele sale"