CORESPONDENŢĂ DIN SUA. Controversele din jurul moscheii cerute la Bucureşti. Iohannis reacţionează

Administraţia Prezidenţială s-a aflat săptămâna trecută în mijlocul unei dispute publice, după ce preşedintele Turciei, Recep Erdogan, a vorbit despre construcţia unei moschei în Bucureşti, în timpul unei vizite a preşedintelui Iohannis în Turcia. Pe fondul fenomenului migraţionist şi al atentatelor din Paris şi Belgia, construcţia unei moschei la Bucureşti a generat numeroase discuţii în spaţiul public.

 Erdogan a spus că au fost stabilite câteva terenuri la Istanbul unde vor putea fi construite o capelă şi un loc de cazare pentru pelerinii români. "Aceste aspecte, aceste detalii le-am discutat cu prietenul meu, cu domnul Iohannis", a declarat preşedintele turc. Totodată, preşedintele turc a spus că proiectul este definitivat şi că moscheea "va fi expresia cea mai frumoasă a dialogului şi a solidarităţii dintre cele două ţări". La rândul său, preşedintele Iohannis a confirmat că s-a ajuns în faza solicitării autorizaţiei de construcţie. "După cum ştiţi, chestiunea este de competenţa Primăriei şi se lucrează la aceste documentaţii", a precizat Iohannis.

Potrivit unor surse din Administraţia Prezidenţială, preşedintele Iohannis nu a făcut altceva decât să continue angajamente asumate de fostul premier Adrian Năstase şi de fostul preşedinte Traian Băsescu. „Construcţia unei moschei în Bucureşti a fost discutată în 2004 de către premierul Adrian Năstase cu Recep Erdogan. El a cerut teren pentru construcţia unei moschei, iar Năstase a fost de acord, dar i-a cerut, în schimb, teren pentru construcţia unei biserici în Istanbul”, au precizat surse din Administraţia Prezidenţială.

Aceleaşi surse au adăugat că Biserica Ortodoxă Română nu a fost fericită cu ideea construcţiei unei biserici din cauza costurilor, chiar dacă Turcia şi-a dat acordul pentru construcţia unei biserici la Istanbul. „Mai mult, în 2011, Băsescu şi-a dat acordul cu privire la construcţia moscheii, iar partea turcă a oferit, în 2015, 6 terenuri în Istanbul pentru biserică, dar Biserica Ortodoxă Română nu ar fi de acord, în continuare”, au mai precizat surse de la Cotroceni.

Locul din România în care Creatorul a împărțit muritorilor o bucățică de cer. E binecuvântat

Furtuna Caetano a lovit năprasnic. Nu a mai nins atât din 1956

Unul dintre argumentele pentru care şi actuala Administraţie de la Cotroceni susţine construcţia unei moschei este aceea că aceasta ar fi construită de Turcia. „Statul turc este un stat care a convins că poate ţine situţia sub control şi mai bine să fie ei cei care fac acest lucru şi nu Arabia Saudită, de exemplu.  Există moschei în Bucureşti, de apartament, dar acestea pot avea finanţări şi susţineri oculte. Turcia este un stat care susţine lupta împotriva terorismului, este un partener deosebit de important al Uniunii Europene. O astfel de moschee ar controla comunitatea musulmană şi ar fi utilă în contextul moscheilor de apartament unde se pot propaga mesaje radicale, extremiste”, au precizat sursele de la Cotroceni.

În plus, această moschee nu ar fi mare, ar avea o deschidere mai mică faţă de planul iniţial, au mai precizat sursele de la nivelul Administraţiei Prezidenţiale.