REPETENTĂ. Infrastructura primitivă nu face faţă planurilor de dezvoltare ale proprietarilor privaţi.

Dezvoltările imobiliare din Pipera au luat-o înaintea primăriilor, depăşind cu şase ani capacitatea autorităţilor de a crea infrastructură. „Păduri“ de vile de lux şi chiar blocuri au apărut în ultimii ani în zona de nord a Capitalei, însă ca să ajungi la ele trebuie să treci proba de foc a drumurilor desfundate. În ciuda realităţilor reclamate cotidian de noii locatari ai zonei, primăriile continuă să dea autorizaţii pentru ridicarea de noi imobile, în loc să grăbească lucrările la infrastructură.

Constructorii de locuinţe s-au înghesuit în zona Pipera - Iancu Nicolae pe drumuri de acces înguste. Abia după ce au construit şi-au dat seama că le lipsesc spaţiile comune, canalizarea şi apa curentă, aspecte ce trebuiau amenajate de autorităţi.

În ciuda acestor dezavantaje, zona este, în continuare, una dintre cele mai scumpe din Capitală - un metru pătrat de teren variază între 200 şi 1.500 de euro, iar cea mai ieftină casă costă 250.000 de euro. Nici apartamentele nu sunt mai accesibile, preţul acestora pornind, în medie, de la 1.500 de euro/ metrul pătrat, plus TVA.

„Cei care au exploatat această zonă au pus foarte mare accent pe confortul personal din interiorul caselor oferite, iar spaţiile comune şi utilităţile au fost neglijate sau poate «lăsate pe mai târziu», ceea ce reprezintă o importantă problemă a zonei în momentul de faţă“, afirmă Dana Barbu, real estate broker Departamentul vânzări rezidenţiale din cadrul Regatta. Un alt aspect este numărul redus de şcoli şi biserici din zonă, care să poată face faţă numărului de locuitori ce se vor muta în următorii ani.

Autorizaţii pe bandă rulantă

Autorităţile locale ale ora- şului Voluntari, în administrarea căruia se află cea mai mare parte din zona Pipera, au însă alte priorităţi: au făcut un PUZ pentru construirea unor clădiri de zece etaje şi acordă acolo autorizaţii de construcţie. „Dacă aceste clădiri se vor realiza, s-ar putea muta acolo peste 300.000 de persoane. Asta înseamnă că totul se va bloca“, anticipează Călin Clinciu, director de dezvoltare la Euroest.

Până acum, primarul Florentin Pandele s-a lăudat cu numeroase proiecte de infrastructură şi a afirmat cu pompă că nu mai acordă autorizaţii de construcţie înainte de finalizarea acestora.

CONSECINŢĂ

Atragerea utilităţilor scumpeşte locuinţele

Lipsa utilităţilor duce la creşterea costurilor de construcţie şi, implicit, a preţurilor finale. „Infrastructura şi utilităţile reprezintă cam 10%-15% din costurile unui cartier rezidenţial“, afirmă George Prelea, directorul companiei South Pacific Group, care dezvoltă zone rezidenţiale pe strada 23 August din Pipera. Acesta susţine că a rezolvat problema canalizării prin achiziţionarea unei staţii de epurare centrale din străinătate şi a racordat cartierul la utilităţi - curent şi gaze prin conducte îngropate în pământ. Dezvoltatorii spun că fonduri pentru aceste lucrări ar fi, doar că nu există o planificare a acestor proiecte la primărie.