Concert de muzică religioasă şi o piesă de teatru în Peştera Bolii

Concert de muzică religioasă şi o piesă de teatru în Peştera Bolii

După ce a fost amenajată de voluntari, salvamontişti şi oameni de afaceri din Valea Jiului, Peştera Bolii e pregătită să găzduiască evenimente culturale speciale.

În ultimii patru ani, Asociaţia Petro-Aqua, ajutată de voluntari, de salvamontişti din Lupeni şi de diferiţi oameni de afaceri din Valea Jiului a reuşit să construiască patru poduri în interiorul Peşterii Bolii, din judeţul Hunedoara. Aşa se face că, acum, vizitatorii nu mai sunt nevoiţi să treacă prin apa pârâului Jupâneasa dacă vor să intre mai adânc în peşteră.

După ce au terminat podurile, câţiva vizitatori, de profesie constructori sau arhitecţi, au evaluat lucrarea la 350.000 de lei, dar s-au crucit, spunând că ei şi firmele lor nu s-ar fi încumetat niciodată la aşa ceva, în principal din cauza dificultăţilor întâmpinate la transportul materialelor de construcţii.

"Am făcut un sistem cu scripeţi şi corzi şi ne-am descurcat până la urmă. Salvamontiştii neau ajutat enorm, pentru că ei au lucrat şi suspendaţi la 10 metri înălţime", arată cum s-au descurcat preşedintele Asociaţiei Petro-Aqua, Szuhanek Imre.

Ne puteți urmări și pe Google News

Becuri energofage

Liderul asociaţiei mai spune că prioritatea imediată în ceea ce priveşte amenajarea peşterii o reprezintă realizarea unui sistem de iluminat extins, care să aibă în componenţă becuri ce consumă de aproape 10 ori mai puţin decât cele de acum.

"Ne-am descurcat cu ceea ce-am primit până acum, dar becurile pe care le avem consumă foarte mult, undeva la 8.000 waţi. Vă daţi seama, când intră în peşteră mai puţin de 10 turişti, ieşim în pagubă (preţul unui bilet pentru adulţi este 5 lei, iar pentru copii, 2,5 lei - n.r.). Avem un proiect întocmit pe care îl vom prezenta Preşedintelui Consiliului Judeţean, dl Moloţ. Investiţia într-un sistem modern de iluminat, cu becuri economice şi lumini colorate care alternează, s-ar ridica la 50.000 de lei. Deja, consiliul ju deţean ne-a ajutat cu ame najarea şi asfaltarea drumului de acces spre peşteră. Sperăm că se vor mai găsi bani şi pentru sistemul de iluminat, fiindcă e păcat ca o asemenea peşteră, atât de frumoasă, situată la doar 300 de metri de un drum european (DE 78 - mai cunoscut ca DN 66) să nu aibă parte de mai mulţi vizitatori", adaugă Szuhanek.

Reprezentanţii asociaţiei Petro-Aqua mai spun că, tot în acest an, vor încerca să amenajeze zona numită "Izvorul Dacilor" şi va continua să organizeze spectacole în peşteră.

Primul eveniment va avea loc la mijlocul lunii mai. Este vorba despre un concert de muzică religioasă, iar, în premieră, tot în peşteră, pe 15 august se doreşte montarea unei piese de teatru cu o echipă de la Teatrul "I.D. Sârbu" din Petroşani.

Nici da, nici nu

Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, declară că, pentru acest an, iniţiativa Asociaţiei Petro-Aqua vine cam târziu, bugetul instituţiei fiind deja adoptat.

"Dacă, după licitaţiile pe care le vom derula, vor rămâne bani, probabil că vom avea de unde să ajutăm şi această iniţiativă. Totuşi, 50.000 de lei reprezintă o sumă importantă care nu poate fi acordată fără o justificare clară. Îi aştept pe domnii respectivi cu un proiect clar, să vedem despre ce este vorba", conchide Moloţ.

Numele peşterii vine de la voievodul Bolia al Zarandului

Peştera Bolii se află foarte aproape de Cetatea de la Băniţa, chiar la intrarea în Petroşani. Are o lungime de peste 700 de metri, este formată de pârâul Jupâneasa care a săpat în calcar galerii late şi de 40 de metri şi înalte de 10-15 metri, realizând mici minuni la fiecare pas.

Peştera nu este vizitabilă însă în întregime din motive de siguranţă. Ieşirea din peşteră dă direct în calea ferată, iar pentru că exact acolo hoţii de cabluri le puneau pe foc pentru a scăpa de învelişul de cauciuc, pereţii peşterii sunt acum înnegriţi total.

Numele acesteia provine de la primul proprietar al zonei menţionat în documentele oficiale vremii. Este vorba despre voievodul Bolia al Zarandului care, în 1404, a primit terenuri în zonă, inclusiv peştera, de la Regele Sigismund al Ungariei.