Evenimentul Zilei > Social > Comisarul Şerban: la Popoviciu făceau coadă Băsescu şi Tăriceanu
Comisarul Şerban: la Popoviciu făceau coadă Băsescu şi Tăriceanu

Comisarul Şerban: la Popoviciu făceau coadă Băsescu şi Tăriceanu

Potrivit interceptărilor aflate în dosarul procurorilor anticorupţie, fostul şef de la „Doi ş’un sfert”, Cornel Şerban, îl descrie pe magnat ca pe un om care învârtea politicienii pe degete.

„Şerban Cornel a insistat să sublinieze că la Popoviciu fac coadă să intre Băsescu, Tăriceanu”, arată procurorii. Administraţia Prezidenţială a respins scurt existenţa vreunei legături între şeful statului şi omul de afaceri.

Şeful serviciului secret al Internelor, comisarul-şef Cornel Şerban, s-a comportat ca un servitor umil al magnatului imobiliar Puiu Popoviciu. Aşa arată procurorii anticorupţie în documentele care au ajuns pe masa judecătoarei Viorica Costiniu, de la Curtea de Apel Bucureşti, cea care a decis, în noaptea de miercuri spre joi, ca Popoviciu, Şerban şi complicele acestuia, Petru Pitcovici, şeful Serviciului „Operaţii” din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), să fie cercetaţi în libertate.

Concret, în una dintre interceptările aflate în dosarul trimis instanţei, Şerban – care ar fi beneficiat de ajutorul „dezinteresat” al lui Popoviciu – îl descrie pe acesta lui Ion Motoc – ofiţerul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care l-a denunţat – drept o persoană extrem de importantă.

„Şerban Cornel a insistat să sublinieze că la Popoviciu fac coadă să intre Băsescu, Tăriceanu”, arată procurorii. La scurt timp de la aflarea acestei informaţii de către presă, Administraţia Prezidenţială a respins scurt existenţa vreunei legături între şeful statului şi omul de afaceri Puiu Popoviciu.

PROPULSAT DE FAVORURI

Comisarul Şerban dădea informaţii secrete amicilor

Pe de altă parte, Cornel Şerban nu ar fi fost „ajutat” doar de Popoviciu, ci şi de alţi oficiali români cărora şi-ar fi oferit „serviciile”. Potrivit anchetatorilor, comisarul-şef ar fi fost propulsat pe postul de adjunct la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, – mai cunoscută ca „Doi ş’un sfert” – tot în urma unor „favoruri” oferite consulului român la Milano, Tiberiu Dinu.

„În perioada 27 decembrie 2008- 12 ianuarie 2009, Şerban Cornel a pus la dispoziţia numitului Dinu Tiberiu, consulul României la Milano, lista detaliată a convorbirilor telefonice efectuate de la postul telefonic 072…., permiţând accesul acestuia la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii. (…) De asemenea, la solicitarea aceluiaşi oficial, Şerban Cornel a făcut demersuri pentru identificarea titularului/utilizatorului unui alt post telefonic, care i-ar fi trimis mesaje de ameninţare unui membru al familiei. În schimbul permiterii accesului la aceste informaţii, Şerban a beneficiat de sprijinul consulului, prin intermediul relaţiilor acestuia, pentru promovarea în funcţia de director adjunct al DGIPI”, arată procurorii.

Cumnaţii Dinu şi Bazac neagă orice implicare

Surse judiciare au precizat că ruda consulului vizată de ame ninţări ar fi ministrul sănătăţii, Ion Bazac. Deşi a recunoscut ieri că este cumnatul lui Tiberiu Dinu şi că a primit ameninţări „probabil pentru a fi intimidat în luarea anumitor măsuri”, ministrul a susţinut că nu a cerut niciodată şi nu a primit „niciun listing, pentru niciun număr de telefon”.

Tiberiu Dinu nu are doar relaţii de rudenie cu ministrul Bazac. Fata consulului, Alexandra Dinu – fosta soţie a internaţionalului Adrian Mutu – este asociată cu Ion Bazac şi soţia acestuia, Camelia, în societatea Forza Rossa Store, importatorul Ferrari în România. Mai mult, după cum reiese din documentele procurorilor, prietenul lui Dinu, Cornel Şerban ar fi ajuns la ofiţerul DNA care se ocupa de dosarul lui Popoviciu cu ajutorul ataşatului de interne al României în Italia, Marian Mândroc.

De la Codrii Cosminului…

Astfel, potrivit documentelor anchetatorilor, ofiţerul-denunţător Ion Motoc a fost contactat pentru prima dată, în legătură cu „soluţionarea” dosarului „Popoviciu”, de Petru Pitcovici, pe 16 decembrie 2008, ziua în care Motoc a şi semnat denunţul. Două zile mai târziu, ofiţerul DNA l-a întâlnit şi pe Cornel Şerban.

„La data de 18.12.2008, aflându-se împreună la masă (la restaurantul Codrii Cosminului) Şerban începe discuţia cu Motoc, cu cuvintele: «Mă interesează o chestie… Nu ştiu dacă ţi-a zis ceva… (Pitcovici, care era prezent)». Şerban a completat că nu are un interes foarte mare şi că omul acesta (Popoviciu) l-a ajutat dezinteresat. (…) Ulterior, Şerban l-a sfătuit pe Motoc să se întâlnească cu Puiu Popoviciu, intermediindu-i o întâlnire cu acesta. Până atunci însă, în Ajunul Crăciunului, poliţistul DNA a primit de la Pitcovici mai multe cadouri (whisky, palincă)”, se mai arată în documentele DNA.

…la Howard Johnson

Şerban şi Motoc s-au întâlnit apoi pe 21 ianuarie când fostul şef al DGIPI i-a cerut acestuia din urmă informaţii privind audierile pe care urmează să le facă în dosar şi documentele pe care trebuie să le „ridice”, indicându-i chiar persoanele de la care ar trebui să ia declaraţii, astfel încât „Popoviciu să simtă că e ceva OK”.

„Întâlnirea-cheie” pentru anchetă a avut loc însă pe 27 ianuarie, când Şerban şi Motoc s-au văzut cu Popoviciu la hotelul Howard Johnson. „Au discutat amănunte legate de dosar, de necesitatea unor audieri care să servească interesele persoanei cercetate, Popoviciu indicând şi nume de martori, cu sprijinul concret al lui Cornel Şerban. La solicitarea lui Motoc de a se asigura discreţia acestor întrevederi, Popoviciu a replicat că interesul cel mai mare este al său, spunând că riscul este enorm. Şerban a făcut apoi observaţia: «Este un moment bun acum, că e agitaţia care este…», referindu-se la schimbările ce urmau să se producă la conducerea DNA”, concluzionează procurorii. Potrivit acestora, la final, omul de afaceri l-a asigurat pe Motoc de sprijinul său, adică de „o vorbă bună, pusă într-un moment- cheie”.

Procurorii susţin că Popoviciu ar fi încercat să prejudicieze ancheta, influenţându-l şi pe Ioan Alecu, fostul rector al Universităţii de Agronomie, pe care l-a asigurat că „are relaţii cu mai multe persoane importante, printre care şi cineva de la «Doi ş’un sfert», care-i poate ajuta fără nicio problemă”.

SEMNAL DE LA COTROCENI

Băsescu pasează SRI atribuţiile „Doi ş’un sfert”

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, ieri, Serviciului Român de Informaţii (SRI) să colaboreze cu poliţia în capturarea clanurilor locale, atribuţie asumată până acum de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a Ministerului Internelor. „I-am cerut Serviciului să dea o atenţie deosebită criminalităţii locale”, a anunţat preşedintele la finalul bilanţului SRI pe 2008.

Băsescu a admis că „nu este o treabă a SRI combaterea acestor grupuri cărora li se mai spune la televizor «clanuri»”, explicând însă că a cerut „parteneriatul cu poliţia pentru colectarea tuturor informaţiilor necesare, astfel încât Parchetul să poată acţiona eficient”. Atribuţiile de acest tip aparţin, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 30/2007, unor „structuri specializate” din Ministerul Internelor şi iau revenit până acum DGIPI, aflată la un pas de desfiinţare.

La acelaşi bilanţ al SRI, preşedintele a pus pe lista de priorităţi a Serviciului şi „supravegherea” unor posibile „acţiuni de influenţare a deciziilor economice şi politice” din România, deşi a admis că nu există „certitudini” că aceste practici ar exista. „Am atenţionat că, datorită poziţiei noastre geografice, România este extrem de atractivă pentru acţiuni de influenţare a deciziei economice, dar şi a unor decizii politice, şi am cerut o creştere a capacitaţii de supraveghere a acestor fenomene posibile”, a spus Băsescu, cerând SRI „o acţiune preventivă”. (Anca Simina)

„TUNUL” IMOBILIAR „BĂNEASA REZIDENŢIAL”

Statul, păgubit cu 336 de milioane de euro

336.000.000 de euro. Acesta este, potrivit procurorilor, prejudiciul cauzat statului de Puiu Popoviciu şi Ioan Alecu, în dosarul „Băneasa Rezidenţial”. „Afacerea s-a încheiat în 2000, graţie conducerii Universităţii de Ştiinţe Agronomice, care, în frunte cu Alecu – pe atunci rector, Constantin Croitoru, Nicolaie Cepoiu şi Ioan Miclăuş – prorectori, Ştefan Diaconescu – secretar ştiinţific, şi Nicolae Dobrescu – director general, a acceptat subevaluarea unui teren de 224 de hectare situat în apropierea şoselei Bucureşti – Ploieşti”, susţin procurorii.

Concret, şefii instituţiei de învăţământ au acceptat ca Popoviciu să plătească doar un dolar pentru un metru pătrat de teren, al cărui preţ real era de 150 de euro. „În perioada 2000-2003, în baza unui contract încheiat ilegal, Alecu a făcut posibilă aducerea terenului, ca aport în natură, la capitalul social al Băneasa Investements, societate controlată de Popoviciu. (…) Terenul respectiv se afla în proprietatea publică a statului şi, conform legii, nu putea să facă obiectul unei tranzacţii”, au concluzionat anchetatorii. Pe acest teren s-au construit, între timp, sediile unor importante societăţi, cum ar fi Carrefour, Metro, Ikea România, Băneasa Shopping Center sau reprezentanţa Citroen.

RELAŢII VIP

Magnatul Puiu din cuibul milionarilor

Gabriel (Puiu) Popoviciu se înscrie cu succes în galeria afaceriştilor de tranziţie, înconjurat de prieteni influenţi, bogaţi şi discreţi. În anii ’80, Popoviciu s-a bucurat de privilegiile nomenclaturii comuniste, graţie mariajului cu Doina Nadia Dincă, fiica zbirului ceauşist Ion Dincă „Teleagă”, prim-vicepremier din 1980 până în 1989.

Prin căsătoria cu mezina demnitarului, a devenit cumnatul lui Nicolae Badea (actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie de la FC Dinamo), care a fost însurat cu Liliana (sora mai mare a Doinei Dincă). EVZ a dezvăluit în serialul „Cupola” că surorile Doina şi Liliana – cadre didactice la Şcoala de Ofiţeri de Securitate din Băneasa, specializate în dialecte arabe – au făcut parte din structurile de contraspionaj ale fostului sistem.

Căderea comunismului a determinat cele două familii să traverseze Oceanul. Popoviciu şi soţia sa, cu care are o fată, au emigrat în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se în New Jersey. Deşi a obţinut cetăţenie americană, Popoviciu nu a renunţat la ţara natală. S-a întors la Bucureşti, a pus pe picioare un imperiu financiar împreună cu Radu Dimofte (prietenul lui care a emigrat tot în SUA, în anii ’80) şi cu care este vecin într-un luxos bloc cu apartamente rezidenţiale din cartierul Primăverii.

O perioadă, Popoviciu a derulat afaceri cot la cot cu Nicolae Badea, cumnatul său, alături de care a pus pe picioare o companie de IT, ComputerLand. Însă, după ce bossul de la Dinamo a divorţat de Liliana Dincă, drumurile celor doi s-au separat.

Un alt prieten vechi de-al lui Po poviciu este Bogdan Bartolomeu, soţul Ilincăi Preoteasa, prima consoartă a lui Adrian Năstase. Cei doi au înfiinţat în SUA compania General Logistic Corp, firmă care în anul 2000 a devenit partenera Universităţii de Agronomie în vederea realizării minioraşului „Băneasa Rezidenţial”.

Un alt personaj influent din anturajul magnatului imobiliar este misteriosul Dan Petrescu, domiciliat în Monte Carlo şi cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru tovărăşia şi asocierile cu miliardarul Ion Ţiriac. (Liviana Rotaru)

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: