La Parchetul General a avut loc ieri a doua runda de audieri in noul dosar care vizeaza afacerile murdare din sistemul de energie nationala.

Au venit sa dea cu subsemnatul fostul ministru al economiei Codrut Seres, fostul presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) Ion Lungu si Asan George Lavinius, seful Serviciului contracte si achizitii din cadrul Hidroelectrica. Primii care s-au prezentat la intalnirea cu procurorii au fost Lungu si Asan. 

Seres se proclama victima lui Basescu

In jurul orei 14.00, la Parchet s-a prezentat si Codrut Seres, insotit de avocat. Inainte de a intra la audieri, el a sustinut ca nu stie care sunt acuzatiile ce i se aduc, dar si-a exprimat convingerea ca acest nou dosar este rezultatul presiunilor facute asupra procurorilor de anumiti politicieni.

„Este o rafuiala personala pentru aparitia in presa a biletelului ALRO, o rafuiala cu cel care a semnat rezolutia pe biletel, trageti dumneavoastra concluzia cu cine (presedintele Traian Basescu - n.r.). Faptele de care sunt acuzat sunt in Codul Penal din 1968 si e greu sa mai vorbesti acum, in 2007, de subminarea economiei nationale si de complot”, a sustinut Codrut Seres.

Dupa aproximativ 50 de minute, fostul ministru a parasit cladirea Parchetului, dar a refuzat sa mai dea declaratii presei. In locul sau a vorbit avocatul, care a sustinut ca nu stie care este fondul dosarului, dar a adaugat ca fostul ministru este acuzat de participare la comiterea infractiunilor de subminare si complot.

El a admis ca aceste acuzatii au legatura cu anumite rapoarte intocmite de Corpul de Control al Ministerului Economiei. In plus, avocatul a declarat ca in dosar nu exista interceptari ale unor convorbiri telefonice purtate de cei acuzati.

Raport bagat la sertar

Conform unor materiale publicate in presa centrala, Corpul de Control al Ministerului Economiei, in fruntea caruia se gasea Iolando Toma, a efectuat, in perioada 2005-2006, mai multe inspectii la societatea Hidroelectrica si complexurile energetice Rovinari si Turceni. In urma acestor actiuni, inspectorii au constatat ca mari cantitati de energie ieftina produsa de cei trei agenti economici erau vandute direct catre firmele „baietilor destepti”.

Preturile practicate era infime si nu acopereau nici macar costurile de productie. In aceste conditii, seful Corpului de Control ii recomanda ministrului Seres - cel care, potrivit legii, era in masura sa ia deciziile necesare pentru ca societatile de stat sa nu mai piarda sume imense de bani in favoarea „baietilor destepti” - destituirea conducerii Hidroelectrica si a sefilor de la Turceni si Rovinari.

Masurile recomandate nu au fost aplicate insa decat partial. Seres a demis conducerea de la Rovinari si Turceni, dar nu a facut nimic pentru a remedia situatia de la Hidroelectrica. In plus, fostul ministru a blocat raportul intocmit de Toma, iar documentul nu a fost dat niciodata publicitatii. De asemenea, concluziile in care se facea referire chiar la posibile fapte penale comise la Hidroelectrica nu au fost inaintate la Parchet, asa cum prevede legea. 

In schimb, in luna octombrie a anului trecut, cu putin timp inainte sa paraseasca functia pe care o ocupa, Codrut Seres a ales sa-l schimbe pe Iolando Toma de la conducerea Corpului de Control.

Lista

Cei sase invinuiti cunoscuti

Pana in acest moment, procurorii i-au pus sub invinuire in dosarul energiei pe Codrut Seres, fostul ministru al economiei, Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica, Nicolae Opris, presedintele ANRE, Asan George Lavinius, seful Serviciului contracte si achizitii din cadrul Hidroelectrica, Iosif Georgeta, directorul economic al aceleiasi societati, si Ion Lungu, fostul presedinte al ANRE.

Prejudiciul adus statului de cei noua invinuiti in acest dosar este estimat, pana in acest moment, la aproximativ 500 de milioane de euro.

Careiera politica

Seres, tradator si complotist

Desi a stat mai putin de doi ani la conducerea Ministerului Economiei, Codrut Seres a reusit „performanta” de a fi primul ministru acuzat ca ar fi comis unele dintre cele mai grave infractiuni cuprinse in Codul Penal pentru care pedeapsa maxima este detentia pe viata: tradare, prin transmitere de secrete, subminarea economiei nationale si complot.

In dosarul „Privatizari tradate”, Seres, la vremea respectiva ministru in functie, a fost acuzat ca a facut parte din reteaua de spionaj condusa de cetateanul bulgar Stamen Stantchev.

Conform documentelor trimise instantei de judecata, Seres, botezat „Hakkinen” de membrii retelei, a incercat sa promoveze in guvern un proiect de ordonanta - intr-o forma dorita de liderul sindical Liviu Luca - privind pachetul de 8% din Petrom ce se cuvenea salariatilor companiei. Anterior, Luca incheiase un contract de consultanta cu Stantchev, care, la randul sau, a apelat la „prietenul” sau Codrut Seres. In acelasi dosar este cercetat si ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy.