Forul amână acordarea licenţei pentru TVR Bucureşti în lipsa unei strategii clare.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a amânat acordarea licenţei postului regional TVR Bucureşti, pentru că există neclarităţi cu privire la rolul pe care îl va juca în relaţia cu TVR 2 şi cu TVR 3, un alt nou proiect al societăţii publice de televiziune.
Membrii forului sunt îngrijoraţi că TVR Bucureşti va canibaliza cele două posturi, de aceea îi cer lui Alexandru Sassu, preşedintele director-general al TVR, să vină la CNA ca să prezinte strategia de politică de programe, precum şi rezultatele unui studiu de fezabilitate. TVR Bucureşti, intercalat în grilele TVR 2 şi TVR 3 Membrii CNA s-au declarat nemulţumiţi de modul în care Cristian Niţulescu, coordonator TVR Bucureşti, şi Nicolae Voican, responsabil tehnic, au prezentat noul proiect. Discuţiile s-au aprins în momentul în care cei doi reprezentanţi ai postului au explicat că TVR Bucureşti va emite 155 de minute, în regim de splitare, între orele 7.00-9.00 şi 17.00-19.00 pe TVR 2, şi între 17.00-19.00 pe TVR 3. Radu Teodorel şi-a exprimat îngrijorarea că „prin această splitare nu se mai dă importanţă TVR 2“, iar Gelu Trandafir a afirmat că strategia televiziunii publice „ridică multe semne de întrebare privind coerenţa“.
TVR Bucureşti ar urma să acopere informaţii despre evenimentele şi comunităţile din judeţele Dâmboviţa, Brăila, Prahova, Argeş, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Constanţa, Tulcea, Galaţi şi Ilfov. Grila conţine emisiuni informative, filme, programe culturalreligioase, divertisment, rubrici despre accesul la fondurile europene şi programe dedicate minorităţilor din zona de sud a ţării. Programele vor fi realizate de 50 de colaboratori din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, utilizând resursele tehnice puse la dispoziţie de SRTV.
În urmă cu trei săptămâni, CNA a acordat o licenţă postului TVR 3, care se doreşte a fi o televiziune cu informaţii din comunităţile regionale şi locale. În contextul respectiv, Alexandru Sassu a explicat că cele patru studiouri teritoriale actuale - Iaşi, Cluj, Craiova şi Timişoara - vor fi dezvoltate, prin crearea unor studiouri noi, la Târgu-Mureş, Constanţa, Maramureş şi Bucureşti.
Recomandările noastre
