Lingușitorii sînt, de fapt, cioclii pentru demnitarul pe care îl lingușesc și nicidecum slujitorii săi.
Cum se poate ține departe de ei un om cu funcție înaltă? E aproape imposibil. Dar există, totuși, o posibilitate? Nu sînt un admirator al lui Machiavelli. Ba, mai degrabă, nu-mi place. Rămîn, însă, pe gînduri citind în ”Principele” rîndurile următoare: ”...nu există alt mod de a te apăra de lingușiri decît acela de a-i face pe oameni să înțeleagă că nu te vor supăra spunîndu-ți adevărul; dar dacă oricine poate să-ți spună adevărul, respectul care ți se cuvine va scădea. Prin urmare, un principe prudent trebuie să urmeze o a treia cale, alegîndu-și în stat sfetnici înțelepți, dîndu-le numai acestora dreptul de a-i spune adevărul și numai în legătură cu lucrurile despre care el îi întreabă și nu privitor la altele. Iar el trebuie să-i întrebe despre toate chestiunile...atît față de cei cărora le cere părerea, cît și față de fiecare în parte, el trebuie să se poarte astfel încît aceștia să-și dea seama că, cu cît vor vorbi mai liber, cu atît vor fi mai bine văzuți...” După asemenea fragmente, mi-e foarte clar de ce nu-mi place Mmachiavelli, dar, în același timp, mi-e cu totul neclar de ce mă atrage, totuși.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
