Barack Obama va fi uns candidat la convenţia de la Denver, dar nu i-a cucerit încă pe toţi simpatizanţii Partidului Democrat.
Tabela de marcaj continuă să arate egalitate în meciul Barack Obama - John McCain. Marea speranţă a partidului, nu reu- şeşte să se impună tocmai în anul în care preşedinţia părea să le fie oferită pe tavă de impasul din Irak, anemia economică şi impopularitatea republicanilor.
Sondajele arată că Obama nu recuperează decât circa 75% dintre votanţii care preferau ca senatoarea Hillary Clinton să fie candidata Partidului Democrat. Nu e la fel de popular ca ea în rândul muncitorimii albe.
Nu reuşeşte să-i convingă pe aceşti votanţi conservatori că este „la fel de american ca toţi americanii“. Culoarea pielii, tatăl kenyan, copilăria în Indonezia, până şi rezultatele deosebite la universitate trezesc suspiciuni. Ascensiunea sa politică pare să fi fost prea rapidă pentru unii. Ce a făcut el, ce experienţă are?
Prin desemnarea senatorului Joseph Biden drept candidat la vicepreşedinţie, Obama a încercat să acopere domeniul în care nu excelează: politica externă. Nimeni nu contestă experienţa lui Biden pe plan extern.
A sprijinit intervenţia în Bosnia şi bombardamentele NATO din Serbia; la fel, independenţ a Kosovo. În Irak, deşi avocat al cooperării internaţionale, Biden a votat autorizarea invaziei (spre deosebire de Obama). A propus apoi împărţirea Irakului în trei regiuni autonome (sunnită, şiită şi kurdă), federalizare respinsă de guvernul de la Bagdad. Mai recent, s-a opus suplimentării de trupe care pare să fi dat roade. În fine, senatorul Biden s-a pronunţat pentru integrarea rapidă a Georgiei în NATO.
Palmaresul e complet, dar nu corespunde întru totul mesajului central al campaniei lui Obama - „schimbarea“. Iar schimbarea, rămâne vagă. După Denver, discursurile sale nu vor trebui doar să însufleţească. Votanţii aşteaptă să afle ce propune pentru a combate inflaţia sau pentru a reduce dependenţa SUA de importurile de petrol ş.a.m.d.
Recomandările noastre
