Podul peste Dunăre, unul dintre cele mai grandioase proiecte de infrastructură din România, se va transforma într-un muzeu al rușinii din cauza unui detaliu care ţine de autorităţi, susține Asociaţia Pro Infrastructură.

Asociaţia solicită Executivului condus de Ludovic Orban să deblocheze situaţia autorizaţiei de construire pentru drumurile de legătură în cel mai scurt timp. Dacă această procedură nu va fi realizată, acest pod ar deveni inutil.

Ionuț Ciurea, președintele Asociaţiei Pro Infrastructură, a explicat, la Digi24, principalele obstacole care stau în calea punerii în funcțiune a acestui proiect.

Podul ar trebui să fie gata în 2022

„Avem drumuri de legătură care ar trebui să lege podul de infrastructura  existentă, pe malul tulcean și pe malul brăilean.

Problemele cu exproprierile și relocările de utilități sunt de un an si jumătate. Riscul ca acest proiect să rămână inutilizabil este foarte mare.

Puțini știu că un pod se construiește altfel decât un drum pe pământ. Lucrările la acest pod, odată începute, nu merg oprite, nu poți lăsa cabluri atârnate doi ani. Se toarnă pilonii, betonarea nu poate fi oprită, altfel sunt buni de aruncat. Se lucrează nonstop la piloni.

Aceste lucrări sunt impresionante și extrem de scumpe, iar marja de toleranță este foarte mică. Drumurile care ar trebui să unească podul de infrastructură sunt construite în dulcele stil al Companiei de Drumuri, adică nu sunt construite. Vom avea pod fără drumuri”, a spus Ciurea.

„Adică băgăm 500 de milioane de euro într-o investiție și nu o vom putea folosi. Deci, una dintre probleme este relocarea de utilități, plus exproprierile suplimentare, plus acordul de mediu.

Aceste blocaje trebuie rezolvate urgent, altfel constructorul nu va putea termina cei 20 de km de drumuri când va fi gata podul. Adică nu vom putea circula pe pod”, a conchis Ionuț Ciurea.

Directorul CNAIR vine cu explicații

Mariana Ioniță, directorul Companiei de Drumuri, a explicat care au fost problemele întâmpinate și a estimat că la jumătatea anului 2023 podul va fi dat în trafic cu tot cu drumurile de acces.

„Antreprenorul ar fi putut să înceapă întâi cu utilitățile, abia apoi cu execuția obiectivului, dar managementul de la momentul respectiv a lăsat această deviere de utilități în sarcina companiei.

Al doilea motiv pentru care documentația tehnico-economică a fost slabă este că s-au lansat câte două – trei proceduri de achiziție în 2018 – 2019 care s-au succedat cu anulare, din motiv că documentația era slabă, așa că trebuia revizuită. De-abia în august am reușit să avem contract pe tot ce înseamnă devierea de utilități. Am introdus posibilitatea de a da autorizație pe sectoare.

Acordul de mediu e în revizuire, au apărut modificări între proiectul tehnic și studiul de fezabilitate, s-au impus suprafețe suplimentare care ies din acord.

Apoi, impactul asupra obiectivului de arii protejate. Acordul de mediu e posibil să îl avem revizuit până la finele anului. Pe măsură ce se trece la devierea utilităților, vom identifica sectoarele unde ministerul poate da autorizație. Nu vom avea autorizație pe toți cei 23 km de drum, ci pe sectoare. Estimez că s-ar putea să fie un decalaj, dar în 2023 pe la jumătatea anului, podul va fi dat în trafic cu tot cu drumurile de acces”, a explicat directorul Companiei de Drumuri.