Sursa foto: CEC Bank / facebook
Din cuprinsul articolului
Construcția statului național unitar român modern a presupus existența unor structuri care să permită românilor să economisească sau statului să poată stoca fonduri din surse diverse care să fie procesate prin operațiuni de tip bancar. Principatele Unite, numele României Moderne până la 1866 erau sub suzeranitate otomană și garanție colectivă a puterilor europene.
Cum a devenit CEC, de facto, prima „bancă națională”
Desigur, o bancă națională are cu mult mai multe și mai importante atribuții decât avea CEC atunci când s-a luat decizia de a fi înființată. Banca României a funcționat din 1866 iar Banca Națională a României s-a înființat în 1880. CEC sau Casa de Economii și Consemnațiuni își are originea într-un proiect de la 1845, a lui Costache Bălcescu. El s-a inspirat din modelul „caselor” similare din Brașov, care existatu încă din 1835 (Transilvania era în Imperiul Habsburgic) și, evident, din modelul francez.
S-a luat inițiativa punerii bazelor unei „Case de economii și consignații”, în 28 iulie 1864 de către Guvernul Mihail Kogălniceanu. Practic, Guvernul voia să dezvolte economia prin credite dar și prin economisiri.
„Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris din 1864” adoptat de către Cuza ca urmare a loviturii de stat din 2/14 mai 1864, recunoscut de Puterile Garante după intervenții diplomatice ca „act adițional” al Convenției din 1858 de la Paris a reglementat acest cadru.
Legea CEC, promulgată de Alexandru Ioan Cuza
La 24 noiemnbrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga Legea de înființare a CEC iar la 1 decembrie 1864, „Monitorul Oficial” Nr. 268 înregistra fondarea CEC. CEC a început să lucreze de la 1 ianuarie 1865. Casa de Economii și Consemnațiuni se afla sub autoritatea Ministerului de Finanțe.
Legea prevedea clar plafonul de depuneri (între 1 și 300 lei), dobânda aplicată (5% din a 61-a zi de la depunere), termenul de 8 zile între 2 depuneri succesive, respectiv, restituirea sumei solicitate în termen de 30 zile de la formarea solicitării. Cum în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-au făcut reforme administrative, CEC putea să acorde împrumuturi comunelor rurale și comunelor urbane. La 10 ani de la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, în 1876, populația putea lua credite. În acest sens, a fost modificată legea de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Modificarea a fost sancționată prin Înaltul Decret din 3 august 1876. Noua formă a legii a fost publicată în Monitorul Oficial nr.174 din 8 august 1876.
CEC a finanțat Războiul de Independență din 1877
La 4 octombrie 1877, CEC era mandatată să sprijine echiparea soldaților români care luptau în Războiul de Independență. În virtutea acestei legi, CEC a tipărit bilete ipotecare pentru a fi finanțate cheltuielile militare. Era o formă de credit intern necesar pentru că atunci, România nefiind independentă nu putea fi creditată de către state sau bănci străine:
„Să se propună Măriei Sale Domnului de a se da suma de 100.000 lei din excedentul Casei pe anul curent pentru cumpărarea de arme și cojoace, cu rezerva de a se supune această danie aprobării Corpurilor Legiuitoare și, în caz că Camerile o să refuze, să se considere ca împrumutat Statul, în conformitate cu art. 7, alineatul 1 din Lege”.
Jurnalistul Dan Andronic: „în traducere, sprijinul CEC pentru stat nu este un atu strategic în în logica cuplului Bolojan-Gheorghiu, ci o boală”
Jurnalistul Dan Andronic a concluzionat subiectul listării CEC Bank la Bursă, astfel:
„Când citești argumentele vicepremierei Oana Gheorghiu, te freci la ochi. Dintre toate companiile vizate de această amplă operațiune, cazul CEC Bank este de-a dreptul halucinant.
Știți care este principalul „risc” identificat de echipa tehnocrată, risc pentru care banca trebuie listată de urgență (IPO)? Faptul că ajută economia națională!
În documentul vicepremierei, la rubrica de argumente, se menționează negru pe alb o „sensibilitate politică”: CEC Bank este utilizată prea des ca instrument de politică publică. Mai exact, deranjează că dă credite preferențiale pentru IMM-uri, că susține programele din agricultură și finanțează locuințele pentru tineri.
Soluția vicepremierei preferate a lui Ilie Bolojan? Listarea la Bursă! Așa se va impune o „disciplină comercială” care va restricționa aceste utilizări.
Să traducem pentru cei care nu sunt familiarizați cu economia: în logica cuplului Bolojan-Gheorghiu, faptul că o bancă a statului român susține capitalul autohton și programele guvernamentale nu este un atu strategic, ci o boală de care CEC Bank trebuie vindecată urgent prin forța pieței libere”
CEC a stat la temelia statului român modern
CEC este așadar una din pietrele unghiulare ale existenței statului român. CEC nu este o simplă instituție bancară, deși în cei peste 160 de ani de existență a trecut prin numeroase reorganizări și restructurări. În tot acest timp, a fost parte a statului român și a sprijinit statul român. Practic, prin istoria sa, CEC este deasupra oricăror reglementări de tip financiar-bancar iar orice încercare de privatizare ar trebui să aibă girul Curții Constituționale a României .
Independența României proclamată la 10 mai 1877, consfințită de Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878, recunoscută de toate statele în 1880 găsea CEC deja în stare de funcționare și implicată profund în construcția și dezvoltarea economiei naționale.
